Acasa BusinessEconomic Stress testul bancilor relaxeaza investitorii

Stress testul bancilor relaxeaza investitorii

scris de Ziua Veche
9 afisari

Dupa ce o mare parte din bancile europene au trecut cu brio stress testul impus, piata s-a relaxat si s-a relansat.  Acest test constituie dovada vie a soliditatii financiare a marilor grupuri bancare ale Europei in caz de criza. Astfel investitoriii au rasuflat usurati: la inceputul saptamanii bursa pariziana cota in crestere vertiginoasa bancile franceze, titlul cel mai inalt fiind inregistrat de Societe Generale (+5,24%), Credit Agricole urca la 3,12%, iar BNP Paribas marca 2,37%.

 

 

 

Din 91 de grupuri bancare europene testate, doar sapte banci europene (cinci spaniole, una greceasca si una germana), au facut exceptie: ele ar tebui sa identifice sau sa realizeze cumva 3,5 miliarde de euro, pentru a se situa in pozitie solvabila, in caz de recadere economica.  Altele ca Deutsche Postbank (germana), sau ca banca italiana Monte dei Paschi di Siena au trecut testul la limita. Pentru bancile franceze trecerea cu succes a testului a permis titlurilor lor de a superperforma indicele de referinta. Pentru Societe Generale o actiune se cota la 39 euro, BNP Paribas la 50,55 euro, Credit Agricole la 9,39 euro ; banca franco-belgiana Dexia a inregistrat si ea o crestere pe titlu de 3,9%, iar un ING la 3,22%, respectiv cu un pret de 7,13 euro pe actiune.

Stress testul demonstreaza si faptul ca bancile Europei au depasit momentul critic al crizei si nu mai sunt vulnerabile la sincopele pietei, in concluzie nemaifiind amenintate de un risc de insolvabilitate. Ramane insa la latitudinea lor de a-si gasi un echilibru si a returna pietei acest echilibru in continuare si de a atinge un nivel de rentabilitate, necesar, in acord cu cerintele pietei. Scopul acestui test era si de a asigura si a linisti investitorii in privinta unor eventuale degradari a conjuncturii economice sau a unor noi socuri financiare.

Capitalizarea =soliditate

Astfel s-a pus in evidenta si faptul ca bancile europene sunt bine capitalizate. Scenariul exercitiului a fost destul de dur, comparabil cu ceea ce s-a inregistrat in piata la momentul cel mai dur de criza, insa el a fost imbunatatit si cu altele mult mai severe. Metodologia comuna de analiza impusa bancilor, este asemanatoare cu cea americana exercitata in pimavara anului 2009. Toate aceste rezultate ar trebui sa linisteasca pentru un timp piata si sa puna capat zvonurilor nefondate despre sanatatea sistemului bancar european.

Scorurile bancilor franceze indica destul de clar ca ele au intrat in criza bine capitalizate si de aceea su rezistat cel mai bine. Unele dintre ele au intarit si multiplicat fondurile proprii, fapt care a afectat in mare parte rezultatul lor anual financiar, acest lucru constituind si o sursa de zvonuri nefondate. La final, in scenariul cel mai tragic posibil, excedentul de fonduri proprii al bancilor franceze in raport cu linia impusa de noile norme europene atinge 70 miliarde euro. Si in conditiile remarcabile, dealtfel, in care bancile franceze au rambursat taxele si ajutoarele publice, tot raman 180 miliarde euro pentru sustinerea statelor in cadrul sistemului bancar european.  Si partea cea mai buna este ca ele au posibilitatea de a finanta proiectele clientilor lor.

Rigoare pentru crestere economica

Europa are nevoie de vigoare financiara, dar si de rigoare in acord cu momentul actual, cand pentru economia mondiala ceasul s-a repus aproape la zero si reporneste pentru a iesi din criza. Totusi o supracapitalizare excesiva nu trebuie sa reduca potentialul bancilor de a refinanta economia si deci de a stimula cresterea. Deciziile luate in cadrul forumului de stabilitate financiara de la Bale si la cel din noiembrie de la Seul in cadrul G20 vor ramane in istoria economiei mondiale ca referinte. Europa trebuie sa constientizeze interesele sale strategice fundamentale si sa le apere.

Bancile europene au demonstrat ca sunt convinse de schimbul reglementarilor bancare impus si deschiderea de a accepta lectia crizei. Adica necesare sunt  intotdeauna luarea celor mai bune decizii, chiar daca solutiile in speta pot fi extrem de dure. Anglo–saxonii au tendinta de a acorda o atentie deosebita detaliilor, cand de fapt este esentiala calitatea supervizarii. Franta are o supervizare unica si extrem de eficace, lucru ce a usurat sarcina bancilor in evitarea creditelor neperformante care au costat atat de scump America. In Europa situatia si maniera de control pusa daja in functiune este total diferita.

Mastodontii americani

Un paradox al crizei este acela ca bancile continentului american la originea exceselor, ies din aceasta mai intarite. Ele sunt singurele care au imbunatatit masiv talia lor pentru iesirea din criza cu ajutorul contribuabililor de oriunde. Criza s-a soldat cu o concentratie bancara, care a facut ca JPMorgan, Wells Fargo sau Bank of America au devenit de fapt, niste mastodonti mult mai impozanti ca inainte. Insa desi 13.000 de baci europene s-au supus reglementarilor de la Bale, incepand din 2008, bancile americane n-au luat in consideratie si n-au aplicat nimic. Este complicat de acceptat ca exigentele de capital sunt influentate de cererea mare a pietelor nationale americane, de unde indoiala ca America ar putea aplica regulile in aceeasi termeni ca Europa.

Pentru sistemul bancar romanesc acordarea cu cel european nu ar fi deloc ridicola, iar orientarea noastra economica dupa intrarea in UE ar trebui sa mearga dupa modelul statelor Europei. In acest sens Banca Nationala trebuie sa-si faca datoria cu consecventa si sa supervizeze mai  dur dupa modelul de reusita occidentala, bancile din peisajul national, fara a ceda presiunilor si intereselor politice de tot felul.

0 comentariu

caramache 25-10-2010 - 02:35

Pai ce, era Mossad-ul fraier sa iasa in fata atunci cand are o gramada de agenti cu paie’n dos?

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult