Acasa BusinessEconomic SUA sunt pregătite să ofere ajutor financiar Ucrainei

SUA sunt pregătite să ofere ajutor financiar Ucrainei

scris de Laurentiu Banches
7 afisari

Secretarul Trezoreriei, Jacob Lew  a adat asigurǎri cǎ Statele Unite sunt pregătite să ofere Ucrainei tot sprijinul necesar pentru ca această ţară să îşi revină din punct de vedere financiar.

SUA sunt pregătite să ofere ajutor financiar Ucrainei (Foto:economicdictimes.com)

Statele Unite sunt pregătite să lucreze cu partenerii bilaterali şi multilaterali pentru a oferi Ucrainei tot sprjinul necesar pentru restaurarea stabilităţii financiare şi revenirea la creşterea economică, dacă noul guven pune în aplicare reformele necesare”, a spus Lew. Secretarul Trezoreriei a precizat că un program al FMI ar trebui să fie „centrul” unui eventual plan de ajutor internaţional. „Statele Unite sunt pregătite să completeze ajutorul FMI„, a adăugat el.

Lew a subliniat că a vorbit de mai multe ori cu premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, şi a primit asigurări că Guvernul de la Kiev este „pregătit să ia măsurile necesare în vederea construirii unui fundament solid pentru economia” Ucrainei. Noile autorităţi ucrainene, care au preluat puterea de la fostul preşedinte Viktor Ianukovici, au lansat joi un apel de ajutor din partea FMI, care s-a declarat imediat „pregătit să răspundă” în acest sens.

În paralel, Kievul pierde controlul în Crimeea, în contextul sporirii prezenţei trupelor ruse în această peninsulă din sudul Ucrainei, potrivit mediafax. Lew a reafirmat că Washingtonul urmăreşte „îndeaproape” şi „cu mare îngrijorare” situaţia din Ucraina.

24 comentarii

urbos 03-03-2014 - 09:16

Sigur ca da, hartie goala. Se pun ji danii pe tiparit.
Americanasii nu mai sint in stare sa se mai ajute pe ei, dar vor „face totu” pentru Ucraina.

Tache 03-03-2014 - 10:07

Evreii nu iubesc banul. Trei sferturi din literatura lor, începând cu profeţii, e o glorificare a săracilor. Dar, ca să te aperi de oameni, trebuie să-i distrugi cu fierul şi să-i cumperi cu aurul. Neputând întrebuinţa fierul, evreii se apără, în lipsă de altceva, cu aur, metal mai estetic şi mai nobil. Florinţii au fost suliţele lor, ducaţii săbiile lor, lirele sterline puştile lor, dolarii mitralierele. Arme nu totdeauna eficace, dar din secol în secol tot mai puternice din cauza întorsăturii pe care-o ia civilizaţia. Evreul devenit capitalist din legitimă apărare, s-a pomenit din cauza decăderii morale şi mistice a Europei, unul din stăpânii pământului, dar împotriva voinţei şi-a geniului său. Mai întâi, l-au silit să fie bogat; apoi au proclamat că bogăţia contează mai mult decât orice, aşa încât, prin voinţa duşmanilor săi, săracul din Biblie şi prizonierul ghetourilor a devenit stăpânul săracilor şi al bogaţilor.

Ceea ce fusese un instrument de protecţie pentru ei, deveni, cu vremea, un instrument de răzbunare; şi, după mine, mai ales inteligenţa, care e mai puternică decât aurul, a fost un astfel de instrument. Ce putea să facă evreul călcat în picioare şi scuipat, spre a se răzbuna pe duşmanii săi? Să umilească, să înjosească, să dizolve idealurile goimi-lor, să distrugă valorile graţie cărora se zice că dăinuieşte creştinismul. Şi, de fapt, dacă observaţi bine, inteligenţa evreiască n-a făcut altceva, de un secol încoace, decât să sape din temelie şi să murdărească credinţele voastre cele mai scumpe, coloanele care susţineau edificiul gândirii voastre. Din momentul în care evreii au avut libertatea de a scrie, tot eşafodajul vostru spiritual ameninţă să cadă.

Romantismul german crease idealismul şi reabilitase catolicismul: vine un jidănaş din Dusseldorf, Heine, care cu verva sa veselă şi răutăcioasă îşi bate joc de romantici, de idealişti şi de catolici.

Oamenii au crezut totdeauna că politica, morala, religia, arta, sunt manifestări superioare ale spiritului, care n-au nimic de-a face cu punga şi cu pântecele: apare un ovrei din Trevin, Marx, şi demonstrează că toate aceste lucruri ideale se amestecă în gunoiul economiei vulgare.

Toată lumea îşi închipuie pe omul de geniu ca pe o fiinţă divină şi pe criminal ca pe un monstru: pe neaşteptate vine un evreu din Verona, Lombroso şi arată clar ca lumina zilei, că geniul e un seminebun epileptic şi criminalii nu sunt altceva decât supravieţuitorii strămoşilor noştri deci rudele noastre apropiate.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Europa lui Tolstoi, a lui lbsen, a lui Nietzsche, a lui Verlaine îşi făcea iluzia că e una din marile epoci ale omenirii : apare un evreu din Budapesta, Max Nordau şi se distrează explicând că faimoşii voştri poeţi sunt nişte degeneraţi şi că civilizaţia voastră e bazată pe minciună.

Fiecare din noi e convins că este, în ansamblu, un om normal şi moral: se prezintă un evreu din Freiburg în Moravia, Sigmund Freud şi descoperă că în cel mai virtuos şi mai distins gentleman e ascuns un incestuos, un asasin în devenire.

Din vremea „Curţilor de dragoste” şi-a Dulcelui Stil Nou suntem obişnuiţi să considerăm femeia ca un ideal, ca un buchet de perfecţii: intervine un evreu din Viena, Weininger şi demonstrează ştiinţific şi dialectic că femeia e o fiinţă mârşavă, un abis de murdărie şi de josnicie.

Intelectualii, filozofii şi alţii, au considerat totdeauna că inteligenţa e unicul mijloc pentru a ajunge la adevăr, care e cea mai mare glorie a omului: — se iveşte un evreu din Paris, Bergson, care, prin analizele sale subtile şi geniale, înlătură primatul inteligenţei, dărâmă edificiul milenar al platonismului şi ajunge la concluzia că gândirea conceptuală e incapabilă să cuprindă realitatea.

Religiile sunt considerate aproape de toţi oamenii ca fiind rezultatul unei admirabile colaborării între Dumnezeu şi facultatea cea mai admirabilă a omului : şi iată că un evreu din Saint Germain-en-Laye, Salomon Reinnach, îşi bate capul să demonstreze că religiile nu sunt altceva decât o rămăşiţă din vechile tabu sălbatice, sisteme de prohibiţie, cu suprastructuri ideologice variabile.

Ne închipuim că trăim liniştiţi, într-un univers solid având ca bază Timpul şi Spaţiul, considerate distincte şi absolute: apare un evreu din Ulm, Einstein şi stabileşti că timpul şi spaţiul absolut nu există, că totul e bazat pe o veşnică relativitate şi că edificiul vechii fizici, mândria ştiinţei moderne, este distrus.

Raţionalismul ştiinţific era sigur de a fi cucerit gândirea şi de a fi dat cheia realităţii: se înfăţişează un evreu din Lublin, Meyerson şi risipeşte şi această iluzie: legile raţionale nu se adaptează niciodată complet realităţii, este totdeauna un reziduu ireductibil şi rebel, care sfidează pretinsul triumf al raţiunii.

Şi s-ar putea continua. Nu vorbesc de politică, unde dictatorul Bismarck are ca antagonist pe evreul Lassalle, unde Glagstone a fost întrecut de evreul Disraeli, unde Cavour are ca mină dreaptă pe evreul Artom, Clemenceau pe evreul Mandel şi Lenin pe evreul Trotsky.

Notaţi că n-am scos în evidenţă nume obscure sau de mâna a doua. Europa intelectuală e, în mare parte, sub influenţa sau, dacă vreţi, sub vraja marilor evrei pe care i-am menţionat. Născuţi printre popoare diferite, consacrându-se cercetărilor diverse, toţi, câţi sunt, germani şi francezi, italieni şi polonezi, poeţi şi matematicieni, antropologi şi filozofi, au un caracter comun: acela de a pune la îndoială adevărurile recunoscute, de-a înjosi ceea ce e sus, de-a murdări ceea ce pare curat, de-a zdruncina ceea ce pare solid, de-a omorî cu pietre ce este respectat.

Acest efect dizolvant al otrăvurilor pe care de secole le picurăm, este marea răzbunare evreiască în contra lumii greceşti, latine şi creştine. Grecii ne-au dispreţuit, romanii ne-au decimat şi ne-au împrăştiat, creştinii ne-au torturat şi ne-au jefuit şi noi, prea slabi pentru a ne răzbuna prin forţă, am pornit o ofensivă tenace şi corosivă în contra pilaştrilor pe care se sprijină civilizaţia născută din Atena lui Platon şi din Roma împăraţilor şi papilor. Şi răzbunarea noastră vine la vreme. Ca mari capitalişti, noi dominăm pieţele financiare într-o vreme în care economia este totul sau aproape totul : ca gânditori dominăm pieţele intelectuale, sfărâmând vechile credinţe sacre şi profane, religiile revelate şi pe cele laice. Evreul reuneşte în sine cele două extreme mai redutabile : despot în domeniul materiei, anarhic în domeniul spiritului. Sunteţi servitorii noştri în ordinea economica şi victimele noastre în ordinea intelectuală. Poporul acuzat de a fi ucis de Dumnezeu, a vrut să ucidă şi pe idolii inteligenţei şi ai sentimentului şi vă sileşte să îngenuncheaţi înaintea celui mai mare idol, singurul care a rămas : Banul. Umilinţa noastră, care ţine de la sclavia babiloniană, până la înfrângerea de la Bar-Coscebà şi se perpetuează în getto-uri până la revoluţia franceză, e, în sfârşit răzbunată. Paria popoarelor poate cânta imnul unei duble victorii.

Giovanni Papini, Gog, Ideile lui Benrubi

urbos 03-03-2014 - 10:14

De adaugat si miscarea dadaista, alta infectie.

Gore 03-03-2014 - 14:50

„Paria popoarelor poate cânta imnul unei duble victorii.” Chiar si o dubla victorie ramane sub spectrul efemerului. Ineluctabila ramane doar victoria Spiritului si Binelui atemporal. Vanitatea intelectuala nu poate produce decat himere si isi devoreaza cu predilectie propriile dejectii.

pathfinder 03-03-2014 - 15:09

Cata profunzime… 🙂

Gore 03-03-2014 - 21:55

Pe langa plopii fara sot
adeseori treceam,
putea sa trec si printre ei
dar ce gheseft faceam?

Antibasistul 03-03-2014 - 16:24

E excelent acest text al lui Givanni Papini, la fel toate carțile lui!

Antibasistul 03-03-2014 - 16:35

Giovanni, nu Givanni

urbos 03-03-2014 - 10:22

De adaugat si miscarea dad aista, alta infectie.

UnUL 03-03-2014 - 10:35

Se vede că n-ai habar de literatură! Toată poezia modernă pornește de acolo.

urbos 03-03-2014 - 10:55

Taci ba vierme necitit.
Mai bine mai zi cum e cu „informatia fiabila”, hahahaha!

UnUL 03-03-2014 - 11:50

Ești prea idiot și prea lipsit de umor ca să te poți juca cu cuvintele. Pentru tine, pe viitor, voi pune ghilimele.

urbos 03-03-2014 - 11:53

Javra infecta si analfabeta, ala e umor? Hahaha! Te faci de cacat ma scarba ordinara si acuma zici ca ai glumit a? Hahaha! Jagardea imputita, te-ai scremut ceva timp ca sa vii cu varianta asta, mos sclerozat. Hahaha!

UnUL 03-03-2014 - 11:56

De unde nu e nici Dumnezeu nu poate cere, C u r Bubos. Deci – PENTRU TINE, special, pe viitor când mă joc cu cuvintele voi pune ghilimele. Evident, tot nu vei pricepe, dar eu măcar îmi voi fi făcut datoria.

urbos 03-03-2014 - 12:02

Te joci a? Hahaha! Analfabet imputit si penibil, asa te joci a? Mos infect!

UnUL 03-03-2014 - 12:36

Inteligentă replică! La fel ca tine.

UnUL 03-03-2014 - 13:28

Oricum, idei fixe ai, mârlănie ai cât încape, dar cunoștințe de franceză – IOC.

fiable, adjectif

Sens 1 A qui l’on peut se fier. Anglais reliable
Sens 2 Qui présente un certain degré de fiabilité.
fiable : 2 synonymes.
Synonymes CRÉDIBLE, sûr.

Antibasistul 03-03-2014 - 16:28

Hai taci bou batrin basist un NUL, iarasi te-ai facut de ris, a miia oara!

UnUL 03-03-2014 - 16:56

Bășinel ești cretinel.

Tache 03-03-2014 - 10:59

Toata arta moderna este gunoi propagandistic, altfel finantistii nu platesc „artistii”.

http://www.theoccidentalobserver.net/2009/09/the-plot-against-art-part-1/

La fel si poezia moderna. Daca ar avea vreo valoare artistica, ar ramane ceva in constiinta publica. Ar fi existat un impact oarecare.

UnUL 03-03-2014 - 11:43

Arta nu este pentru vulg, pentru toți cretinii, nu mai suntem pe vremea „realismului socialist”.

salut 03-03-2014 - 17:04

Sigur ca da, se aduna cativa imbecili si-si dau certificate de artist intre ei. Ca nu intelege nimeni, nici chiar ei insisi, nu conteaza, ca „arta nu e pentru vulg, doar nu e socialism”. Dar banii „vulgului” sunt buni pentru imbecilii cu pricina, astia nu put. 😉 hehehe !

Dement.

UnUL 03-03-2014 - 17:37

Banii „vulgului” nu au nicio legătură, „vulgul” nu cumpără artă, că nu are destui bani.

Tache 03-03-2014 - 11:02

Este la fel ca si cu premiile Nobel. Cine a castigat premiul Nobel pentru pace in anul 2004 ? Stie cineva ? Sau un castigator recent, in afara de Herta Muller ? Ce impact au avut asupra noastra acesti castigatori ai premiului Nobel ?

Vax Albina !

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult