Acordul cu FMI, dezastru pentru România (analiza economică)

Analiştii recomandă Guvernului să facă eforturi pentru a închide actualul acord cu instituţiile internaţionale în cât mai bune condiţii, indiferent dacă se va reuşi ulterior negocierea unei noi înţelegeri, care pare tot mai greu de realizat, în principal pentru că FMI şi CE au alte ţări pe listă.

În opinia analiştilor, România are foarte mari întârzieri în adoptarea reformelor convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), astfel că în orice scenariu trebuie mai întâi să recupereze timpul pierdut şi să încerce să finalizeze acordul în derulare cu cât mai multe criterii îndeplinite, ceea ce ar permite şi un spaţiu de negociere mai relaxat în eventualitatea unei noi înţelegeri.

„Acordul ăsta a fost un dezastru. Noi nu am făcut nimic din ce am declarat, chiar din contră, unele decizii bune le-am întors în 2012, dar nici ce a livrat FMI când a venit cu acest acord nu s-a întâmplat. Economia nu şi-a revenit şi e chiar în picaj. România trebuie să ramburseze banii cu dobândă şi nu ştiu dacă în aceste condiţii are de unde. Singurul scenariu pozitiv este să încheiem acordul cu condiţiile de la început, şi să-l ducem la bun sfârşit, ceea ce înseamnă că şi FMI trebuie să preseze pentru asta. Iar după aceea, dacă vrem să fim o economie competitivă, trebuie să adoptăm o strategie clară şi transparentă privind adoptarea la zona euro”, a declarat analistul economic Florin Câţu.

Condiţia finalizării actualei înţelegeri în termenii cei mai buni posibili este esenţială şi opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, care punctează, de asemenea, că programul actual, aşa cum a fost desenat, reprezintă un eşec până la acest moment.

„Până acum acest program reprezintă un eşec în ceea ce s-a stipulat la semnare, adică stimularea creşterii economice prin progrese în reformele structurale. (…) Noi trebuie să demonstrăm în ultimul ceas că avem un angajament foarte puternic în a duce la bun sfârşit ceea ce ne-am angajat să facem. Mi se pare prematur să discutăm de un nou acord când avem de îndeplinit obligaţii din acordul curent, unde întârzierile sunt mari. O soluţie posibilă ar putea fi prelungirea termenelor de realizare a obligaţiilor din acordul curent”, a comentat Dumitru.

Deşi consideră necesar alt tip de înţelegere cu FMI, CE şi Banca Mondială, profesorul de economie Daniel Dăinau, fost ministru de Finanţe, este de acord că România va trebui mai întâi să acopere cât mai multe dintre angajamentele asumate în cadrul actualului acord, ceea ce-i va oferi atât credibilitate externă, cât şi o bună poziţie de negociere pentru alt tip de acord.

„Pe orice scenariu, cu cât închei mai bine acest acord cu atât eşti mai favorizat. Nu intri într-un nou acord, atunci măcar arăţi pieţelor că ai performat şi poţi argumenta de ce nu e nevoie de altă înţelegere. Dacă vrei să continui, atunci poţi să negociezi mai relaxat alte condiţii pentru un nou acord (…) Rămân la opinia că beneficiile unui nou acord ar fi mai mari decât un dezavantaj de imagine în sensul că România încă mai are nevoie de constrângere externă (…) Un alt scenariu este să nu intri într-un nou acord pentru că nu a fost posibil. Sunt mai multe perspective: concurenţă foarte mare pe fondurile FMI şi UE, faptul că România este într-o situaţie relativ mai bună decât alte ţări”, a explicat Dăianu.

Fostul ministru de finanţe este de prere că la oficialii de la Washington sau Bruxelles vor avea de judecat care dintre „atâtea ţări” cu nevoie de susţinere va fi în prim plan, iar în analiză se va lua în calcul că România a terminat o parte din ajustare, cea de pe buget. „Poate că există şi varianta rostogolirii prin neînchiderea la termen. Dar un acord nou înseamnă oricum rostogolirea unor condiţionalităţi, pentru că a rămas foarte puţin timp iar întârzierile sunt mari”, a completat Dăinau.

Opiniile analiştilor converg către poziţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a declarat luni că România trebuie să închidă pozitiv acordul în derulare, ceea ce va oferi un cadru de bună conlucrare pentru întreg anul 2013.

„Deocamdată trebuie să-l terminăm pe acesta. Şi terminarea lui, discutarea acestui acord în luna ianuarie a acestui an şi cu perspectiva de încheiere, probabil pozitivă, a acestui acord cândva în prima jumătate, cred că oferă un cadru suficient de bun de conlucrare pentru întreg anul 2013. Legat de un nou acord deocamdată nu pot să mă exprim şi nu este uzual să vorbim despre un nou acord înainte de terminarea negocierilor. Aşa că, vă rugăm cu delicateţe să aveţi ceva răbdare încă câteva săptămâni”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, întrebat cum vede un nou acord cu FMI.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank atrage atenţia că oficialii Comisiei Europene au dat mai multe semnale că vor direcţiona sprijinul financiar către statele cu probleme mari, iar în aceste condiţii este posibil ca România să nu fie considerată o prioritate din acest punct de vedere, mai ales că are la dispoziţie sume mari din fondurile structurale şi de coeziune, unde performanţa este foarte scăzută. În completare, Dăianu afirmă că nu se poate pune problema unui acord exclusiv cu FMI, în condiţiile în care cu Fondul există oricum relaţia tradiţională pe articolul IV. „Ai putea să ai nişte linii cum au polonezii şi să fie o linie care ar recompensa performanţa bună a eonomiei, însă deja am intra într-un câmp foarte speculativ”, a adăugat Dăianu.

În scenariul unui eşec de a închide un alt acord, care să ofere atât suportul extern necesar continuării reformelor, cât şi credibilitate pe pieţele financiare externe încă sub presiune, Dăianu aminteşte că actualul executiv ar avea şansa de a continua reformele şi fără partenerii internaţionali, întrucât beneficiază de o susţinere parlamentară şi populară foarte înaltă şi n-ar trebui să fie preocupat de erodare.

„Acest guvern, primul după mulţi ani care se bucură de o susţinere parlamentară fără egal, ar trebui ca, cel puţin într-o primă fază, să aibă forţa de a rezista şi să împingă reformele structurale şi, dacă aşa stau lucrurile, în combinaţie cu situaţia corecţiei macroeconomice, a deficitelor bugetare, care este considerabilă, cu tampoanele existente la BNR şi Ministerul de Finanţe, ar contura posibilitatea ca, de comun acord cu partenerii externi, să se pună în aşteptare o altă înţelegere”, a mai spus Dăianu.

Mult mai pesimist în ceea ce priveşte şansele unui nou acord cu FMI şi CE, Florin Cîţu susţine că următoarea ancoră serioasă pentru România ar trebui să fie aderarea la zona euro, pentru că acest proces reprezintă în sine o constrângere pentru economie şi forţare către reforme. „Acest obiectiv trebuie adoptat de toate partidele politice, cu dată clară stabilită şi paşi de urmat, alături de compactul fiscal”, a precizat Cîţu.

Dumitru crede că un nou acord pentru România ar fi doar o garanţie suficient de puternică pentru pieţele financiare şi ar ajuta MFP să se finanţeze de la extern, având în vedere că situaţia este departe de a se calma. „Interesul nostru e destul de mare să găsim o ancoră pentru credibilitate în faţa pieţelor financiare”, a punctat Dumitru

Adept al ideii că progresul instituţional al unei ţări se măsoară şi în funcţie de capacitatea de a-şi formula şi stăpâni programele, Dăianu constată că experienţa României a demonstrat că paşii înainte s-au realizat numai cu impulsuri externe, chiar dacă nu toate recomandările au fost potrivite, cum ar fi spargerea unor entităţi din domeniul energetic.

„Structurile de rezistenţă în societatea românească sunt extrem de puternice, şi, dacă aşa stau lucrurile, utilitatea acordului în derulare dar şi a unuia nou izvoreşte din cel puţin două raţiuni: noi avem o dezordine instituţională, o conlucrare precară a compartimentelor aparatului care construieşte şi trebuie să aplice politicile economice şi ai avea nevoie de un corset care să disciplineze politicile, şi să ajute pe cei care încearcă să se opună celor care pun presiune, de la căutători de rentă la tot felul de alte interese”, a explicat Dăianu. El a arătat că aşa s-a întâmplat şi în cazul reformelor structurale concepute în acrodul cu instituţiile financiare internaţionale.

„Acest acord a fost corodat de cei care nu au văzut cu ochi buni restructurarea companiilor de stat, a sectorului public, nevoia de a cheltui eficient banii publici. Dacă am utiliza corect banul public, am avea o absorbţie mult mai mare. Este un prim argument pentru utilitatea acestui acord, pentru că şi ei greşesc, inclusiv prin programele de austeritate, iar acum au şi recunoscut acest lucru, a continuat Dăianu.

Al doilea motiv pentru necesitatea unui nou acord îl reprezintă situaţia de pe piaţele internaţionale, unde starea de ansamblu a zonei euro rămâne extrem de complicată şi mecanismul de transmisie nu funcţionează, lucru demonstrat de BCE (banii nu circulă), iar economia SUA va suferi după măsurile fiscale care trebuie adoptate până în martie.