Acasa BusinessFinante-Banci Isărescu explică ce se poate întâmpla din cauza crizei creditelor în franci

Isărescu explică ce se poate întâmpla din cauza crizei creditelor în franci

scris de B.C.R
5 afisari

Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB).

Mugur Isărescu, pe primul loc în preferinţele românilor

Mugur Isărescu

„Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Potrivit datelor băncii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cât au solicitat împrumutaţii în franci elveţieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB). Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB).

La cursul mediu calculat lunar de la momentul acordării creditului până în prezent, aşa cum a propus în Parlament deputatul Ana Birchall, băncile ar trebui să suporte pierderi de 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB).

„Chiar dacă în faza iniţială se poate spera că aceste pierderi se transferă către capitalul băncilor, impactul poate să fie dramatic în economie. Aşadar, stăm cu pixul în mână, nu ne aventurăm, nu creăm iluzii”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a punctat că BNR a efectuat calcule şi pentru pierderile sistemului dacă s-ar realiza conversia la alt curs decât cel de la momentul operaţiunii, pentru creditele în franci elveţieni şi euro împreună, aşa cum ar fi corect şi pentru debitorii în alte valute.

Astfel, la cursul istoric pierderile se cifrează la 9,8 miliarde lei (1,4% din PIB), dacă se adaugă 10% la acel curs se ajunge la pierderi de 7,3 miliarde lei (1% din PIB). Totodată, conversia la curs istoric plus 20% generează pierderi pentru bănci de 5,5 miliarde lei (0,8% din PIB), iar dacă se adaugă 30% peste valoarea cursului istoric, băncile ar avea de suportat pierderi de 4,2 miliarde lei (0,6% din PIB).

La un curs mediu calculat, pierderile ar ajunge la 4,5 miliarde lei.

„În funcţie de cursul la care s-ar realiza conversia, trei sau patru bănci ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru a îndeplini nivelul minim de solvabilitate. Mai mult, rata solvabilităţii pe ansamblul sistemului bancar ar scădea de la 17% la 12%”, a menţionat şeful băncii centrale.

Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, a declarat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

„Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 CHF, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 CHF. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 CHF, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 CHF, reprezentând 7,1%”, a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă, prezentând datele BNR privind structura creditelor în franci elveţieni.

El a arătat că trei bănci deţin un portofoliu de 77% din volumul creditelor în franci elveţieni.

„Debitorii cu venituri lunare medii sub 2.500 de lei sunt supraîndatoraţi ca urmare a deteriorării veniturilor în timpul crisei şi aprecierii francului elveţian. Nu se pot trata similar debitorii cu venituri sub 700 de lei, care au un grad de îndatorare de 184%, şi debitorii cu venituri peste 7.000 de lei, care au un grad de îndatorare de 26%. Numai bine am aprinde aici un fitil cu o abordare generală”, a spus Isărescu.

O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum.

„În cadrul creditelor de consum cu ipotecă se găseşte o diversitate de situaţii, unii şi-au luat maşină, alţii au călătorit în străinătate, asta e una dintre libertăţile pe care le-am cucerit după 1989”, a punctat şeful băncii centrale.

Scadenţa reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elveţieni. Circa 40% din credite au scadenţa reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadenţa depăşeşte 15 ani.

În România, creditele în franci elveţieni reprezintă 1,4% din PIB, de 5 ori mai puţin decât în Polonia şi de 7 ori mai puţin decât în Ungaria. Ponderea finanţărilor în franci în totalul creditului acordat firmelor şi populaţiei este de 4,5%, în timp ce în Polonia şi Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari.

De asemenea, 7,7% din creditele imobiliare din România sunt denominate în franci elveţieni, faţă de peste 37% în Polonia.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult