Acasa BusinessFinante-Banci Noul Cod Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014

Noul Cod Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014

scris de C.F.V.
3 afisari

Noul Cod Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014 aduce o serie de modificări privind impozitarea profitului, veniturilor și microîntreprinderilor, TVA, accize, construcții speciale și redevențe.

Vezi modificările la Codul Fiscal

Modificările și completările aduse Codului Fiscal, prezentate în sinteză pe site-ul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vâlcea, prevăd în domeniul impozitului pe profit scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terțe cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, scutirea câștigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare, scutirea veniturilor obținute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.

Aceste scutiri se acordă în condițiile în care contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.

Au fost introduse, respectiv modificate, și prevederile referitoare la scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română, scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru, neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.

De asemenea, noul Cod Fiscal prevede condițiile de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exercițiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depășesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutivi. De asemenea, veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din Romania al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spațiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenția de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România și statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.

În ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, nu mai aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor contribuabilii care realizează venituri din consultanță și management dacă ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în total venituri este peste 20% și s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferențele de curs valutar și a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.

Principalele modificări și completări în ceea ce privește impozitul pe venit se referă la: acordarea deductibilității cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care desfășoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută; crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în România sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislației SEE sau a convențiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, posibilitatea de actualizare a prețului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obținute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură, simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opțiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real, deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinței bunurilor a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, neimpozitarea veniturilor obținute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obțin venituri neimpozabile din activități agricole, stabilirea tratamentului fiscal in cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor, crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE, care obțin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenți, ținând seama de situația contribuabilului.

De asemenea, s-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obținute din străinătate de natura celor obținute din România în situația în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică același tratament fiscal ca și pentru cele obținute din România.

În cazul impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România, noul act normativ prevede reducerea perioadei de deținere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.

În domeniul taxei pe valoarea adăugată se modifică prevederile referitoare la ajustarea TVA, în sensul că nu se impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, în condițiile în care pierderea, distrugerea sau furtul bunurilor sunt demonstrate corespunzător, a fost eliminată condiția referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România. Potrivit noilor prevederi, rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute de lege, a fost exclus din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing costul cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, acest cost urmând a fi recuperat de societățile de leasing prin refacturare de la utilizatori.

Potrivit noilor prevederi, la capitolul accize se interzice vânzarea de țigarete către persoane fizice la un preț mai mic decât prețul de vânzare cu amănuntul declarat și s-a stabilit modul de calcul al valorii accizelor în lei, în situația în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, în sensul că valoarea în lei a accizelor și a impozitului la țițeiul din producția internă, datorate bugetului de stat, stabilite în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui prețurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, până la data de 15 octombrie.

Prin noul act normativ se instituie un nou impozit asupra valorii construcțiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal. Contribuabilii care datorează impozitul pe construcții speciale sunt persoanele juridice române, persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, persoanele juridice cu sediu social în România înființate potrivit legislației europene. Fac excepție institutele naționale de cercetare-dezvoltare, instituțiile publice, asociațiile, fundațiile și celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz, valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcțiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ teritoriale, valoarea construcțiilor reprezentând terase pe arabil, plantații pomicole și viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere evitarea dublei impuneri și stimularea agenților economici care administrează construcții din domeniul public de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.
Construcțiile pentru care se va plăti noul impozit de la 1 ianuarie 2014 sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Astfel, acest impozit se aplică pentru construcții precum centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, piste și platforme, sonde de țiței, gaze și sare, rampe de încărcare-descărcare, coșuri de fum și turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleștee, iazuri, bazine; ecluze și ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulație, marcaje etc.), linii și cabluri aeriene de telecomunicații (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri și piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcții pentru transportul energiei electrice, canale de irigații.

Declararea și plata se fac astfel: cota de impozit de 1,5% se aplică asupra valorii construcțiilor și se datorează începând cu 1 ianuarie 2014, iar calculul și declararea acestuia se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul; plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai și 25 septembrie, inclusiv. Impozitul asupra valorii construcțiilor reprezintă venit la bugetul de stat.

Potrivit noului Cod Fiscal, se majorează cota redevențelor cuvenite bugetului de stat, ca urmare a exploatării resurselor minerale aflate sub incidența Legii minelor nr. 85/2003. Majorarea aplicată va fi de 25% față de cotele în vigoare, cu excepția cotei de redevență pentru exploatarea metalelor nobile, în cazul cărora majorarea va fi de 50%, respectiv de la 4% din valoarea producției miniere la 6% din această valoare, cotei de redevență pentru exploatarea cărbunilor în cazul cărora cota procentuală a redevenței rămâne nemodificată față de cota în vigoare, respectiv 4%.

2 comentarii

Pungescu Gazian 31-12-2013 - 16:36

Acesta nu e „cod fiscal” ci USCAREA BUZUNAELOR.
Dar ce sa te astepti de la niste „socialisti” din familii de origine buna din comunism.

NICO 01-01-2014 - 21:01

Pentru DIICOT SAU DNA ?
“Cum a sifonat directorul CFR Calatori subventiile de la stat

De cum protectorul sau Relu Fenechiu l-a instalat ditamai jupanul la CFR
Calatori, Valentin Dorobantu s-a si apucat de treaba. Dar nu cea pentru
care este platit din bani publici, bineinteles.
Dorobantu a trecut imediat la aplicarea unui plan
minutios de falimentare fortata a companiei de stat aflata in subordine,
a carei activitate a fost pur si simplu sabotata sistematic, dupa cum
s-au plans in mod repetat chiar angajatii de la CFR Calatori, totul in
beneficiul concurentilor din domeniul privat.
Dupa mine, potopul!
Aceasta pare sa fie singura strategie manageriala dupa care se
calauzeste Valentin Dorobantu in conducerea CFR Calatori. Astfel, in
doar cateva luni, noul „manager privat”, dupa cum scrie acum pe cartea
de munca a fostului director, a desfiintat nu mai putin de 200 de
trenuri rentabile. Acum, s-ar putea crede ca poate lucrurile nu mergeau
bine si atunci seful a fost nevoit sa ia masuri drastice… Numai ca
aceleasi rute, care au fost apoi cedate operatorilor privati, produc
bani frumosi pentru acestia. Totul a fost posibil prin punerea celor mai
rentabile curse la ore total nepotrivite si umflarea preturilor
biletelor, astfel ca, in scurt timp, calatorii au disparut cu totul din
trenurile companiei de stat. In schimb, la organizarea licitatiilor
intervalului orar, firmele de casa ale „caracatitei Fenechiu” au primit
cele mai bune ore”

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult