Acasa BusinessMediu-Energie 22 martie este Ziua Mondială a Apei. Suntem săraci şi în ape

22 martie este Ziua Mondială a Apei. Suntem săraci şi în ape

scris de Roland Catalin Pena
3 afisari

Populaţia oraşelor creşte mai rapid decât se poate adapta infrastructura de apă.

Ziua Mondiala a ApeiAcesta este semnalul de alarmă tras de specialiştii în domeniu cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, desfăşurată anul acesta sub sloganul „Apă pentru oraşe. Răspunsuri la provocările urbane”.

„Este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe: 3,3 miliarde de oameni şi aceasta continuă să crească într-un ritm alarmant”, se arată în mesajul directorului general al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), David Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei. În fiecare secundă, populaţia urbană a globului creşte cu două persoane.

@ În fiecare lună, cinci milioane de oameni vin să locuiască la oraş. 27% din populaţia urbană din lumea întreagă nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă.

@ În fiecare an, multă apă potabilă se risipeşte fără rost în marile oraşe de pe glob. Dacă această cantitate de apă nu s-ar mai risipi, încă 10-20 milioane de oameni ar avea apă de băut în marile oraşe din lumea întreagă.

@ Unul din patru locuitori ai oraşelor de pe glob nu are acces la instalaţii sanitare adecvate.

@ În România, gradul de racordare la canalizare este 54,28%, iar gradul de racordare la staţiile de epurare este de 43,24%. Suma alocată până în prezent pentru astfel de lucrări este de 4 miliarde euro.

@ Conform statisticilor mondiale, în fiecare zi, două milioane de tone de ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în cursurile de apă din lumea întreagă. În România, procentul de ape uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare mare, de peste 70%, menţinându-se relativ constant de la an la an. Cele mai mari probleme se înregistrează în secţiunile aval de marile aglomerări urbane care nu au staţii de epurare conforme sau care nu deţin staţii de epurare, peste 50% din cantitatea de poluanţi care ajung în apă provenind de la marile aglomerări urbane.

@ Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de agenţii economici este de 7,7 mld mc de apă, în scădere faţă de anul anterior şi de aproape trei ori mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 1990.  Defalcată pe categorii, cerinţa totală de apă pentru anul 2011 se prezintă astfel: 1,22 mld mc de apă (15,8%) pentru populaţie, 1,32 mld mc de apă (17,14%) pentru agricultură şi 5,16 mld mc de apă (67,02%), pentru industrie.

@ Chiar dacă ţările globului vorbesc de o posibilă criză a apei în anul 2025, chiar dacă în România sunt 40 mld mc de apă utilizabili în regim amenajat raportat la resursa teoretică (134,6 mld mc de apă), România fiind considerată o ţară cu resurse de ape relativ sărace, în România, nu se poate pune problema unei “crize a apei”, cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile în faţa unei crize a apei. Conform studiilor realizate de Institutul Internaţional pentru Managementul Apei în anul 2000, Romania nu face parte dintre ţările cu un posibil deficit al resursei de apă în anul 2025.

@ Totuşi, distribuţia neuniformă a resursei, schimbările climatice tot mai evidente în ultimul timp, pot conduce în conformitate cu estimările Joint Research Centre pentru România, la apariţia unor zone influenţate de secetă (vest, sudul şi estul ţării).

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult