Stimate doamne, stimati domni, de curand am avut Fan Fest la Rosia Montana. Multi spun ca organizatorii ar trebui sa schimbe denumirea acestei manifestatii in Fas-Fest, pentru ca numele sa reflecte corect realitatea evenimentului, dupa cum vom arata mai jos. Totodata, plecand de la ceea ce a insemnat acest festival in acest an si in ceilalti ani in care s-a desfasurat, am sugera organizatorilor sa nu-l mai organizeze pe viitor, pentru ca nu este reprezentativ pentru comunitatea locala, nu implica comunitatea locala si nu-i aduce beneficii reale.
Citam de pe site-ul oficial al organizatorilor: „La Fan Fest Rosia Montana […] s-a […] construit increderea in existenta unui civism real, implicat, increderea in aparitia unor generatii de romani care privesc dincolo de confortul propriu, carora le pasa de mediu, de patrimoniu, de istorie, de o politica cinstita, de rostirea adevarului”. Vom incerca sa analizam aceste afirmatii in oglinda cu realitatea zilelor trecute.
Civismul s-a dorit real, dar se pare ca a fost platit prost, cel putin asta se auzea la fiecare colt de strada. Tineri adusi cu japca de aiurea si nemultumiti ca in loc sa mearga la concertele din week-end (Fas-Festul a avut concurenta serioasa in week-endul respectiv atat la Cluj, cat si la Sibiu si in alte localitati din tara) au ales sa vina la Rosia, unde nu s-a intamplat mai nimic si unde nici promisiunile initiale se pare ca nu s-au materializat.
Implicare – da, foarte multa implicare! in special din partea organizatorilor, care s-au straduit din rasputeri sa convinga ca sumele alocate destul de generos – bugetul intregii manifestatii s-a situat, din sursele noastre, in jurul sumei de 50.000 USD – s-au si cheltuit in scopul pentru care au fost alocate.
Ca martori ai intregii manifestari, va spunem ca in ciuda implicarii, noi n-am reusit sa vedem nimic care sa justifice suma extrem de mare alocata festivalului si, ca atare, incercam sa atragem atentia sponsorilor, sa faca verificari temeinice si sa inteleaga si dansii maniera de cheltuire a banilor.
Cateva exemple: -zona de workshop pe probleme de restaurare – un exercitiu ieftin de imagine in care unei case din zona istorica i s-a curatat pivnita, iar ulterior, in curtea interioara s-au montat vreo cateva pavilioane din lemn de brad, in care se pretinde ca au functionat expozitii de materiale traditionale (in realitate, bucati de tigla si caramida, absolut banale) si ca, totodata, s-au exemplificat restaurari de situri; sugeram organizatorilor ca data viitoare sa faca 2-3 fotografii cu expozitia Aurul Apusenilor – ar fi un exemplu de recunoastere a lucrului bine facut;
-zona de Home Made Fair Trade- (o pretentioasa exprimare pentru „produse facute in casa, vandute la preturi rezonabile”, menita sa-i ameteasca pe localnicii nevorbitori de engleza). Nu am recunoscut nimic „Rosia made”, ca sa-i parafrazam pe organizatori; oare de ce? Pentru ca e complicat! De ce sa te chinui sa o gasesti pe tanti Maria care face
dulceata de zmeura?! Mai bine ii chemi pe prietenii tai de nu-stiu-unde si-i ajuti sa „faca un ban cinstit” la Rosia. Astfel, traditiile culinare rosienesti au fost ignorate si nereprezentate in cadrul evenimentului. Acelasi lucru s-a intamplat in cazul obiectelor artizanale, deloc locale sau regionale – pe astea le vindeau niste vorbitori de limbi straine.
Cu un efort minim s-ar fi putut gasi si contracta un mester din Apuseni care sa vanda cateva donicioare sau fluiere de lemn. Am fi vrut sa vedem mestesugari din alte colturi ale tarii, insa nici macar acestia nu au participat.
-beneficii pentru comunitatea locala- tot a tinut Fas-Festul trei zile conform programului, cam o saptamana conform realitatii, atunci de ce sa nu incerce organizatorii ca macar in aceasta saptamana amarata sa aduca beneficii comunitatii locale? Nu asta ar trebui sa fie tinta unora care spun in stanga si in dreapta ca actioneaza in interesul comunitatii locale de la Rosia Montana? Atunci cum se face ca, exceptand cativa rosieni care au inchiriat camere sau locuri de campare, cei care au vandut ceva la Fan Fest au fost de oriunde altundeva dar nu din Rosia? in chiar zona scenei faceau si vindeau limonada doi tineri simpatici si politicosi, dar sunt convins ca aceeasi treaba o puteau face doi tineri rosieni, tot simpatici si tot politicosi! Cei care vindeau banalele gratare si chiar mai banalii mici erau tot straini de Rosia. Oare nu puteau sa faca asta niste localnici, in conditii civilizate, asa cum o fac de altfel la o suita de alte evenimente locale?
Incredere in aparitia unei noi generatii de romani – cuvinte foarte frumoase! Dar cine sunt formatorii acestei generatii? Ce ne facem cu categoria de tineri care-l ascultau si-l aplaudau pe un anume domn Teo, de la o „inalta” institutie de cultura si arta numita Cafe Deko (asta in contextul demersului UNESCO), care a reusit un moment de mare exceptie, pentru care l-ar fi invidiat Caragiale, Caragiu, Luis de Funes, Amza Pelea si multi altii, daca mai erau in viata! Domnul Teo a facut un numar de stand-up comedy si ne-a vorbit pe larg despre urina d-nei Zavoranu, despre morti, despre mame si despre organe genitale aflate intr-o relatie sau analizate individual, si despre cate si mai cate, cel putin la fel de socante pentru aparatul auditiv! Toate acestea se intamplau in fata tinerei generatii, care dorea ca astfel, probabil, sa promoveze dezvoltarea durabila la Rosia Montana, dar si in fata catorva localnici, vreo 2-3 suficient de neinspirati incat sa-si aduca si copiii la acest act de cultura. Doar varsta la care cautarea unui punct de vedere este prioritara poate explica modul cum organizatorii au reusit sa-i manipuleze pe unii dintre acesti tineri. Doar pe unii, caci foarte putini au gustat spectacolul ieftin oferit la Fan Fest, iar dovada sta faptul ca extrem de putini aplaudau scenele care se derulau sub ochii lor.
Fraza din prezentarea de pe site-ul organizatorilor Fan-Fest se termina cu indemnuri mobilizatoare de a ne pasa de mediu, de istorie, de o politica cinstita, de rostirea adevarului. Suntem de acord intru-totul cu acestea si de aceea incercam sa spunem adevarul despre cele vazute. Mediul este o tema serioasa – de acord cu organizatorii! ii invitam la dialog, dar nu vom putea sa negociem acolo dreptul nostru, al comunitatii din Rosia Montana, la o viata mai buna! in opinia noastra, mediul trebuie protejat in acelasi timp cu punerea lui in slujba omului, si nu protejat de o maniera care sa duca la exterminarea comunitatilor de dragul unor idei si concepte „la moda”.
Ne pasa de istorie si de patrimoniul localitatii noastre, pentru a carui descoperire am muncit multi dintre noi in anii trecuti, dar nu in sensul acela absurd si de o suficienta intelectualista in care ne-a vorbit despre patrimoniu si conservarea acestuia o organizatie al carei nume se citeste la fel si de la cap la coada, si de la coada la cap! Organizatia respectiva nu a avut decenta sa se consulte cu oamenii din comunitate pentru a avea opinia acestora in privinta inregistrarii localitatii lor ca sit UNESCO.
Localnicii trebuie intrebati daca vad turismul ca singura posibilitate de dezvoltare a localitatii. Ca parte a acestei comunitati, va spunem ca Nu vrem sa fim exponate intr-un muzeu in care s-ar putea ca nimeni sa nu intre! Sa dam Cezarului ce-i al Cezarului, dar, inca o data, sa nu uitam comunitatea, a carei prosperitate trebuie sa fie obiectiv principal pentru toate entitatile locale: autoritati, organizatii neguvernamentale, mediu de afaceri.
Am ales aleator fraza pe care am analizat-o aici. Puteam sa gasim multe alte exemple, puteam sa vorbim despre o conferinta pe teme pseudo-sociale si pseudo-economice, care a incercat sa desfiinteze capitalismul ca model de organizare umana, asta in contextul in care in 1989 in Romania si in multe alte tari au murit oameni ca noi acum sa traim intr-o societate competitiva si deschisa! Nu facem nicidecum apologia capitalismului, sa nu ne intelegeti gresit, facem doar o critica aspra a demagogiei celui care are de toate, este un „imbuibat” in limbajul omului simplu, si ca atare isi poate permite sa desfiinteze sistemul care i-a permis sa aiba tot ceea ce are! Puteam sa vorbim pe larg despre conferinta pe tema includerii Rosiei Montane, pe lista tentativa UNESCO, in speranta ca localitatea intreaga va deveni vreodata sit UNESCO (caz in care doar Marele Zid Chinezesc ar avea o intindere mai mare decat biata noastra comuna, din lunga lista de situri UNESCO). Am ales insa acea fraza reprezentativa pentru a incerca sa decriptam si pentru cei care nu au fost martori la eveniment, cele intamplate. Poate in acest fel veti intelege mai multe despre povestea Rosiei Montane, jucarei salvare poate veni de oriunde, dar nu dintr-un festival lipsit de o minima doza de buna intentie.
Cu deosebita consideratie,
ONG Pro Rosia Montana
ONG Pro Dreptatea Rosia Montana
RMEP Rosia Montana
