Acasa BusinessMediu-Energie Raul inunda, ca ramul s-a furat – GALERIE FOTO

Raul inunda, ca ramul s-a furat – GALERIE FOTO

scris de Ziua Veche
4 afisari

Ziuaveche.ro prezinta o radiografie a strategiei autoritatilor impotriva inundatiilor. In ultimii ani, apele si-au facut loc nestingherit printre jaful defrisarilor, autorizatiilor de constructie date la liber in zone periculoase, sau printre interesele baronilor pentru terenurile ce pot fi inundate controlat. Strategia Nationala de Management al Riscului de Inundatii pe termen mediu si lung prevede masuri aplicabile pana in 2035. Sa speram ca apele vor avea rabdare.


In luna mai , raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures vor putea depasi mediile multianuale. in luna iunie, raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes si in bazinele superioare ale Siretului si Prutului vor depasi mediile multianuale”, a comunicat pentru ziuaveche.ro Agentia Nationala „Apele Romane”. Asemenea avertizari dau frisoane romanilor, in fiecare primavara. De altfel, pentru acest week end autoritatile au instituit cod galben de inundatii pentru 15 judete din tara. Avertizarea se refera la scurgeri importante pe versanti, torenti si paraie cu efect de inundatii locale si cresteri de debite si niveluri cu posibile depasiri ale cotelor de atentie ale raurilor din bazinele hiodrografice Timis, Moravita, Olt, Arges, Ialomita, Buzau, Caras Severin.

In general, dincolo de informatiile si avertizarile oficiale- deseori neluate in seama decat prea tarziu de autoritatile locale- dupa inundatiile catastrofale din 2005, se pot pune, indreptatit, o serie de intrebari despre zonele de risc si masurile care se iau pentru protectia populatiei in cazul unor asemenea fenomene.

 

 

 

 

Directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane, Csaba David, a comunicat pentru ziuaveche.ro ca, in urma inundatiilor din perioada 2005-2008 s-a realizat o evaluare detaliata pentru toate raurile, bazata atat pe efectele inregistrate cat si pe estimari la scara localitatilor, realizate in baza informatiilor primite de la autoritatile locale si incluse in Planurile de aparare locale. Potrivit acestor evaluari, exista 1,1 milioane de hectare de suprafete agricole vulnerabile la inundatii (insemnand circa 190 milioane de euro), peste 10.000 de poduri si podete vulnerabile (299 milioane de euro), 310.000 de gospodarii si anexe vulnerabile , un total al pagubelor potentiale fiind estimat la 2. 433.000 milioane de euro. Din centralizarea Apelor Romane, in 2005-2009, pagubele produse de inundatii (terenuri agricole, anexe gospodaresti, lucrari hidrotehnice, drumuri, cale ferata, etc) se ridica la valoarea estimativa de 9,45 miliarde de lei .

In conformitate cu statisticile pagubelor directe pentru perioada 1992-2004, zonele cele mai vulnerabile sunt judetele din Transilvania, Banat, Crisana, Moldova-cu vulnerabilitate medie, si Muntenia-Oltenia, cu vulnerabilitate medie-mica.

In administrarea Apelor Romane intra 7100 km de diguri pentru apararea localitatilor si terenurilor agricole, 6600 km de regularizari de rauri si 1320 km de aparari si consolidari de maluri. Sistemul national de gospodarire a apelor include si componenta de aparare impotriva inundatiilor, care consta in peste 10.000 de kilometri de diguri, peste 1500 de baraje cu efect de atenuare si peste 15.000 de lucrari pe cursuri de apa. Sistemul de gospodarire a apelor se afla in patrimoniul ANAR, Administratiei Nationale de imbunatatiri Funciare, Hidroelectrica si Administratiilor locale.

 

Ce s-a facut in ultimii 10 ani

 

 

 

„Lucrarile promovate in ultimii 10 ani au fost nu numai pentru refacerea sau intretinerea lucrarilor existente, ci si pentru punerea in siguranta a barajelor, pentru suprainatarea digurilor pentru aducerea lor la clasa de importanta proiectata sau reincadrarea acestora intr-o clasa superioara”, a informat pentru ziuaveche.ro directorul Apelor Romane.

Csaba David a precizat ca, acum, se doreste imbunatatirea standardelor existente cu privire la categoriile si clasele de importanta, in vederea asigurarii zonelor locuite la un grad de aparare superior. Conform STAS 10100/0-75 (standard romanesc care indica principiile generale care stau la baza activitatilor de proiectare a constructiilor hidrotehnice), marea majoritate a digurilor din tara, in functie de numarul de locuitori si de obiectivele economice aparate sunt incadrate in clasele II-V, ceea ce corespunde unor grade de asigurare de maxim odata la 100 de ani si in mod curent odata la 20 respectiv odata la 10 ani. Modificarile avute in vedere vizeaza reincadrarea in clase de importanta superioare, „tinandu-se cont de rezultatele analizelor cost – beneficiu”, astfel incat pentru zonele locuite sa se atinga o tinta de asigurare a debitelor de minim odata la 100 de ani la nivelul intregii tari. Cu alte cuvinte, eslonat, se vor realiza lucrari de aparare care vor proteja localitatile de inundatii cu perioada de revenire de minim odata la 100 de ani. Spre comparatie, inundatiile din anul 2005 au avut perioade de revenire cuprinse intre 1/100 si 1/250 de ani.

 

„In general” stam bine

 

„In conditiile actuale, se poate spune ca starea digurilor este in general buna, subliniindu-se faptul ca cedarile inregistrate (ruperea) la aceste lucrari hidrotehnice s-a datorat in special depasirii capacitatilor tehnice proiectate (deversare) si mai putin fenomenelor de eroziune interna”, arata directorul Apelor Romane. Pe de alta parte, multe dintre digurile realizate pana in prezent pentru protectia terenurilor agricole au fost dimensionate in clasele de importanta III-V cu alte cuvinte sa reziste la inundatii cu perioada de revenire de la 10 pana la 50 ani. „Aceste diguri, apara in prezent si noi zone locuite, necesitand reconsiderari ale incadrarii in clase de importanta si implicit lucrari noi de suprainaltare/ reconsolidare”, a spus David Csaba.

 

{gallery}gallery/05/inundatii_TB{/gallery}

 

 

Euroi in calea apelor

 

Anul trecut au fost demarate 22 de obiective de investitii in domeniul protectiei impotriva inundatiilor, in cadrul Proiectului de finantare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) si cofinantare de la bugetul de stat

Totodata, in perioada 2005-2009, s-au continuat lucrarile la obiectivele de investitii promovate in perioada 1996-2004, la care s-au adaugat lucrarile promovate in regim de urgenta prin Hotarari de Guvern, in urma inundatiilor catastrofale ce au avut loc in tara si au fost promovate in regim de urgenta 306 lucrari pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale, pentru refacerea lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor si de amenajare a bazinelor hidrografice in care se produc frecvente inundatii ce au produs victime si mari pagube materiale. Zonele vizate: judetele Timis, Caras-Severin, Neamt, Bacau, Vrancea, Suceava, Braila, Galati, Iasi, Bihor, Arad, Harghita, Buzau, Teleorman, Prahova, Tulcea, Vrancea, Maramures, Mehedinti, Alba, Satu-Mare etc. La sfarsitul anului trecut, au fost finalizate 9 obiective ale Proiectului Banat-Aparare impotriva inundatiilor in zona de sud-vest a tarii. Proiectul, cu finantare de la BDCE, are 11 obiective , restul urmand sa fie finalizate anul acesta. De exemplu, prin acest proiect, digurile de aparare de pe raul Timis au fost consolidate si suprainaltate.

Alte proiecte ce vor fi promovate prin POS Mediu- Axa 5 privesc dezvoltarea infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc si au o valoare totala de 329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro pana la 2013.

La nivelul ANAR, exista deja un portofoliu de lucrari, din care vor fi selectate, pe baza criteriilor de prioritizare si a concluziilor din master plan, cele pentru care se vor intocmi si depune cererile de finantare in anul 2010. Perioada estimata de implementare a acestor proiecte este 2010 – 2013.

Pentru anul 2010, ca urmare a aprobarii de catre Ministerul Mediului a planului de investitii, Apele Romane vor derula un numar de 288 obiective de investitii. Pe domenii de activitate, obiectivele de investitii aflate in executie in anul 2010 sunt impartite astfel: surse de apa-34 obiective; aparare impotriva inundatiilor-242 obiective; protectia mediului-12 obiective.

 

 

Europa : „Mai mult spatiu pentru rauri”

 

 

 

Strategia de management a inundatiilor pe termen mediu si lung aprobata recent de Ministerul Mediului si Padurilor, precum si noua legislatie romaneasca (OUG nr.3/ 2010, ultima modificare la Legea Apelor) care transpune prevederile Directivei privind evaluarea riscului la inundatii 60/EC/2007 implementeaza conceptul european de amenajare – „mai mult spatiu pentru rauri” sau ”lasati raurile sa curga”, ceea ce vrea sa exprime ca ”raul trebuie lasat sa curga astfel incat viiturile sa se poata scurge incet spre aval, fara a prezenta nici un pericol”, potrivit Strategiei.

In cadrul acestui concept, spun specialistii Apelor Romane, raurile nu mai trebuie indiguite de la un capat la altul insa trebuie delimitate zone care sa fie folosite ca terenuri inundabile in caz de inundatii. Numai ca taman in aceste zone autoritatile au emis autorizatii de constructie iar hatisul legislativ nu permite demolarea lor, ca sa nu mai vorbim de vointa proprietarilor. Pe de alta parte, multe case din zonele rurale sunt vechi sau foarte vechi iar la momentul ridicarii lor relieful nu era supus jafului defrisarilor sistematice, astfel ca satele erau protejate de vegetatie. Nu in ultimul rand, si in inainte de 1989 si dupa, s-au eliberat autorizatii de constructii fara a se tine cont de un plan de aparare impotriva viiturilor, in zone inundabile, sau fara a se tine cont de un plan de urbanism.

Alt concept este ”Convietuirea cu viiturile”- adica locuirea intr-o zona inundabila prezinta anumite riscuri; in pofida oricaror masuri de protectie impotriva inundatiilor, un anumit risc tot mai ramane si ca urmare trebuie invatat a trai cu acest risc.

„Se urmareste, in primul rand, protectia oamenilor si a bunurilor prin realizarea, dupa caz, a unor lucrari de aparare: acumulari, poldere, diguri si derivatii de ape mari”, a precizat directorul David Csaba.

 

Baronii riverani, mai tari ca apele

 

Romania a trecut peste doi ani de inundatii catastrofale, in 2005, in Banat, si in 2006, cand Dunarea s-a revarsat pe toata lungimea sa de pe teritoriul tarii. Amandoua evenimentele au fost considerate istorice, in ultima suta de ani nemaifiind inregistrate astfel de inundatii. Localitati intregi si sute de mii de hectare de teren au fost afectate de ape, casele din cateva sate fiind luate de ape cu totul. in cazul inundatiilor din Banat, apele prea mari au facut neputincioase digurile de aparare valabile inca de pe vremea Mariei Tereza.

Cat priveste Dunarea, specialistii au ajuns la concluzia ca lucrarile de desecare, facute in perioada comunista cu scopul de a reda teren agriculturii, „au incorsetat” apele fluviului. in 2006, cand Dunarea a atins un debit record de 15.800 mc/s, ape au iesit din matca pe unde au putut, maturand totul in cale. Pentru a preintampina repetarea unui astfel de episod catastrofal, autoritatile de mediu au hotarat ca este nevoie de reconstructia ecologica a Dunarii, prin desemnarea unor terenuri care pot fi inundate controlat in caz de ape mari. Planul trebuia sa fie finalizat la sfarsitul anului 2008. Totul s-a impotmolit cand a fost vorba sa fie stabilite acele terenuri inundabile, interesele celor care detineau sau administrau terenurile vizate fiind prea mari.

De exemplu, Galatiul a scapat miraculos de o inundatie catastrolafa in 2006. Orasul cu 350.000 de locuitori nu beneficiaza de sistemul de protectie prin renaturarea Dunarii pentru ca locul cel mai indicat pentru astfel de lucrari era cultivat de primarul unei localitati, acesta opunandu-se puternic proiectului. Aceasta situatie s-a repetat in mai multe localitati de-a lungul Dunarii.

 

 

 

Multa apa va curge pana in 2035…

 

 

Principalele actiuni propuse in cadrul Strategiei sunt, printre altele, formarea de „agentii de inundatii”la nivelul tuturor localitatilor, elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundatii pentru fiecare din cele 11 bazine hidrografice, in conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 , imbunatatirea monitorizarii, prognozarii si avertizarii inundatilor, planurilor de management ale situatiilor de urgenta, managementul debitelor de apa etc.

In conformitate cu Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii (ale carui prevederi sunt mentionate succint mai sus), valoarea totala a investitiilor si a realizarii masurilor propuse in perioada 2010-2035 este de cca 25 miliarde Euro, ceea ce inseamna cca 1 miliard Euro pe an pentru toti actorii implicati (MAI, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Partea ce revine AN Apele Romane este estimata la cca 300 mil. Euro / an

 

 

Mai bine mai tarziu …

 

Pentru a limita pe cat posibil pagubele produse de inundatii, prin Legea Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 107/1996, modificata prin Legea 310/2004 si recent prin OUG 3/2010), este interzisa amplasarea de noi obiective economice si sociale, inclusiv locuinte sau anexe ale acestora, in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie (art. 49, alin.1).

In zonele mentionate, singura exceptie o constituie lucrarile de aparare impotriva inundatiilor. Autoritatile locale competente emit autorizatia de construire, respectiv numai conditionat de existenta avizului de gospodarire a apelor.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult