Acasa Cultura-ReligieCultura 1 Martie: Semnificațiile Mărțișorului, tradiții și obiceiuri

1 Martie: Semnificațiile Mărțișorului, tradiții și obiceiuri

scris de C.S.
6 afisari

Ziua de 1 Martie este sărbătorită de românii de pretutindeni. Un şnur alb-roşu transformă la 1 martie micile daruri oferite femeilor, conferindu-le un sens simbolic. Miturile întemeietoare ale acestei celebrări a primăverii diferă de la o zonă la alta, toate având însă în comun ideea de renaştere a naturii, de fericire, de noroc.

Mărțișor: semnificații, legende, obiceiuri și comerț.

Obiceiul, a cărui origine este plasată când în antichitatea romană, când, potrivit arheologilor, chiar cu 8.000 de ani în urmă, este răspândit în ţara noastră, în Bulgaria, în Macedonia, în Albania.

Într-unul dintre ele, cu poezie de basm, Soarele a coborât pe pământ, luând chipul une fete frumoase. Un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Tristeţea a cuprins tot pământul, de la copiii care au uitat să se joace la păsările care au încetat să zboare. Eliberarea ei de către un tânăr curajos a readus în lume primăvara. Iar de sub zăpada topită de sângele tânărului rănit în luptă, au răsărit ghioceii. Albul lor şi roşul sângelui s-ar regăsi, simbolic, în şnurul cu care se leagă mărţişorul.

Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare a boierului, cărturarului şi omului de stat român Iordache Golescu, intitulată „Pilde, povăţuri şi cuvinte adevărate şi poveşti”. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă alb-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului. Tinerele purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie.

Purtat în primele două săptămâni, toată luna martie, până sosirea cocorilor sau până la Florii, mărţişorul, ca orice simbol, era menit după aceea să-şi joace în continuare rolul de aducător de viaţă şi de noroc. El era “trecut” pomilor, era legat de coarnele boilor, pentru a asigura fertilitatea, era aruncat în aer pentru a asigura celei care îl purtase uşurinţa zborului, era atârnat la uşi sau ferestre pentru a feri case de rele.

Potrivit regretatului etnolog Irina Nicolau, “în vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţisor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, marţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: «Ia-mi negretele şi dă-mi albetele»”.

Desigur, unele legende sunt legate de Baba Dochia, care ar fi fost tors şnurul de mărţişor în timp ce urca cu oile la munte. Astăzi sensul unora dintre ele s-a pierdut în cea mai mare parte. A rămas bucuria de a face daruri, de a celebra venirea primăverii. În zilele noastre s-a adăugat o latură comercială momentului, dar şi dorinţa de a-l folosi pentru celebrarea frumuseţii, a bucuriei.

1 comentariu

pathfinder 28-02-2014 - 16:10

In Bucovina doamnele si domnisoarele ofera martisoare domnilor. Nu invers!
Iar domnii le ofera, la schimb, tot ce au ei mai bun in suflet. 🙂

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult