Acasa Cultura-ReligieCultura 3.500 de ani, 1.800 ha. Fortificaţia de la Corneşti, cea mai mare din Europa

3.500 de ani, 1.800 ha. Fortificaţia de la Corneşti, cea mai mare din Europa

scris de M.A.
184 afisari

Aşezarea de la Corneşti, comuna Orţişoara – judeţul Timiş, este practic cea mai mare fortificaţie de Epoca Bronzului din Europa, datată în urmă cu 3.500 de ani. Ea se întinde pe o suprafaţă de 1.800 de hectare şi are patru inele.

3.500 de ani, 1.800  ha. Fortificaţia de la Corneşti, cea mai mare din Europa

3.500 de ani, 1.800 ha. Fortificaţia de la Corneşti, cea mai mare din Europa (foto: timisoaraexpress.ro)

Numai primul val, cel mai mic, ar fi suficient cât să cuprindă cetatea Timişoarei, iar ultimul, cel mai puţin vizibil, trece paralel cu şoseaua Timişoara – Arad. Probele de Carbon 14 au scos în evidenţă faptul că acest complex datează din mileniul al II-lea înainte de Cristos. Situl a fost cercetat de-a lungul timpului inclusiv folosind imaginile oferite de Google Earth şi prin prospecţiuni geomagnetice.

Este vorba despre cea mai mare cetate preistorică din Europa, cunoscută până acum de arheologi, iar perioada în care aceasta a fost ridicată este plasată de specialişti în Epoca Bronzului, scrie pressalert.ro.

3.500 de ani, 1.800  ha. Fortificaţia de la Corneşti

Sapaturi arheologice la Cornesti (foto: pressalert.ro)

Până acum, specialiştii spun că fortificaţia este formată din patru inele concentrice care cu milenii în urmă formau zidurile, ridicate cu ajutorul unor piloni din lemn pe care s-a adăugat pământ. Cetatea a început să fie construită pe la 1.500 î.H. şi îşi încetează existenţa în jurul anului 1.000 î.H. “Valul IV – care închide în limitele lui 1.800 hectare – este aproape complet aplatizat, o mare parte din vină datorându-se lucrărilor agricole intensive în care se utilizează şi scarificatorul. Totuşi, în zona în care efectuăm cercetătile arheologice a fost făcută o descoperire senzaţională, aici fiind cercetat pentru prima dată sistemul de construcţie al unei porţi de acces într-o fortificaţie aşa de veche”, a dezvăluit dr. Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Banatului şi coordonatorul lucrărilor. Poarta de acces a fost, se pare, prevăzută cu turnuri pentru care s-au amenajat platforme formate din casete cu lut bătut. Turnurile de apărare (o noutate în epoca în care de obicei se construiau doar metereze) aveau aproximativ patru metri înălţime. Accesul în fortificaţie se făcea pe un culoar îngust, astfel încât pe el încăpeau doar doi oameni odată

Una dintre descoperirile de până acum sunt ruinele a ceea ce pare a fi un templu străvechi. ”Fortificaţia de la Corneşti se pare că a fost un centru politic de prim rang, volumul imens de muncă necesar edificării indicând cu siguranţă existenţa unei elite care a fost capabilă să coordoneze atât activitatea de construcţie, cât şi pe cea de întreţinere, activităţi care implicau munca a sute sau mii de oameni concomitent”, a mai explicat şeful arheologilor de la Muzeul Banatului. Arheologii au stabilit că fortificaţia aparţine culturii Cruceni – Belegiş şi este contemporană cu celebra cetate Troia.

Cercetătorii au mai găsit aici morminte sarmatice, ateliere ceramice, o aşezare care datează din secolele III – IV. Specialiştii pregătesc acum documentaţia necesară pentru a introduce fortificaţia în patrimoniul UNESCO. Prof. dr. Bernard Heeb, unul dintre participanţii la proiect, plasează cetatea printre marile simboluri ale civilizaţiilor europene. ”Cred ca situl de la Corneşti va sta alături de marile situri din Europa ca Stonehenge sau Sarmizegetusa. Este cea mai mare aşezare din perioada preistorică pe care o cunoaştem”.

Conform specialiştilor, săpăturile se vor întinde cel mai probabil pe 15-20 de ani datorită complexistăţii acestuia. „Şantierul nu trebuie să fie doar un sit de cercetare, el trebuie să fie o şcoală de arheologie pentru tinerii arheologi”, crede Alexandru Szentmiklosi. În prezent, la lucrări participă studenţi din Timişoara, Iaşi, Berlin şi Würzburg. Ei sunt coordonaţi de echipa de cercetare formată din specialişti din Muzeul Banatului Timişoara (prin dr. Alexandru Szentmiklosi), Muzeul de Preistorie din Berlin (prin dr. Bernard Heeb), Dickinson College, SUA (prin prof. dr. Sarah Sherwood), Universitatea I. W. Goethe din Frankfürt (prin prof. dr. Rüdiger Krause) şi Institutul de Arheologie al Academiei Române (prin dr. Florin Gogâltan).

3.500 de ani, 1.800  ha. Fortificaţia de la Corneşti

3.500 de ani, 1.800 ha. Fortificaţia de la Corneşti

Din primele cercetări se pare că zona a fost populată de tracii timpurii. Aceştia se ocupau cu agricultura dar şi cu creşterea animalelor. Aşezările lor erau formate din locuinţe semi-îngropate, făcute din gropi relativ circulare, cu o structură din lemn şi acoperite cu paie. Există semne că aveau zone de cult, existau ritualuri de depuneri de obiecte: vase ceramice, obiecte de metal şi chiar alimente, iar populaţiile făceau schimburi comerciale între ele.

Primele doua inele concentrice au fost revelate inca de la inceputul secolului al XVII-lea, prin masuratorile intreprinse de cartografii militari austrieci , aparand in Harta Mercy, denumire data dupa Claude Florimond de Mercy – comandantul militar al Banatului intre 1716-1730, scrie timisoaraexpress.ro. Ulterior, mai multe harti detaliate ale site-ului realizate de militari, in secolul al XIX-lea si inceputul secolului XX, au identificat si cel de-al treilea val concentric. In 1973, au fost facute fotografii aeriene, fiind descoperit cel de-al patrulea val, mai putin vizibil, detaliile, insa, fiind facute publice abia in 1989. Primele incercari de sapaturi arheologice au fost facute de Ioachim Miloia si Marius Moga in 1932, respectiv 1939, precum si Florin Medelet – 1993.

2 comentarii

ultimul mohican 29-08-2013 - 18:31

Daca e pe 1800 de hectare inseamna ca e cautatorilor de comori si a traficantilor . Cine reuseste sa pazeasca atita hectare?

ultimul mohican 29-08-2013 - 18:32

complectare: ca e raiul cautatorilor….

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult