„Adela Marculescu exista doar din rolurile ei”- Cea mai frumoasa actrita a implinit 50 de ani pe scena teatrului romanesc

„Cand, cu multi ani in urma, am vazut-o pentru prima oara pe Adela Marculescu, la teatru, n-am stiut ce sa admir mai intai: frumusetea jocului sau frumusetea fetei de pe scena. Imi rasuna si acum in urechi vocea de catifea, ca o dezmierdare, rostind versul Sorinei din „Insirte margarite”: ‘Mar de aur, mar de aur, cine imi va fi alesul?’ Era si Victor Eftimiu, autorul, in sala, iar cu neastamparul care-l caracteriza, a alergat s-o felicite pe tanara interpreta, s-o imbratiseze si sa-i prevada o cariera stralucita.


 Iar previziunea dramaturgului s-a implinit.”, povestea Octavian Sava despre debutul actritei Adela Marculescu la Teatrul National Bucuresti, debut de la care s-au implinit 50 de ani. Acum, dupa decenii dedicate spectatorilor, o regasim pe interpreta la acelasi teatru, avandu-l alaturi pe nedespartitul partener Damian Crasmaru.

Ca un simbol al iubirii pentru scena, Teatrul Metropolis, alaturi de prieteni si colegi, au sarbatorit-o luni seara pe actrita in cadrul unui eveniment care a inclus lansarea cartii „Adela” scrisa de Olga Marculescu si premiera oficiala a piesei „Floare de cactus”, o piesa despre iubire, in care protagonistii sunt bineinteles Adela Marculescu si Damian Crasmaru. Cei doi au jucat impreuna in peste 16.000 de spectacole. „Am trait foarte multi ani cu Adela Marculescu….pe scena; altfel nu am avut succes. Ma surprinde chiar insuccesul meu.”, a glumit Damian Crasmaru, care a recunoscut ca in viata lui nu a intalnit un om mai dedicat teatrului ca pana la ea: “N-am vazut niciun om cu o asemenea darzenie. Este o fiinta cu o incapatanare de a nu face nimic decat teatru. Se daruie pana se naruie. A renuntat chiar si la viata ei. Adela Marculescu exista doar din rolurile ei.” A urmat dupa aceea un moment de poveste, in care Damian Crasmaru si-a luat in serios rolul de cavaler, facandu-i Adelei Marculescu o declaratie in genunchi: “La Multi Ani! Iti multumesc ca existi si as vrea ca macar cat eu exist sa nu ma lasi niciodata singur (pe scena).”

Teatrul, ultima preocupare

Adela Marculescu, una dintre cele mai frumoase actrite, caracteristica care nu a parasit-o nici acum la cei 71 de ani si care actrita crede ca a reprezentat un handicap in anumite situatii, a multumit tuturor celor care au scris despre ea: “Poate ca au scris mult prea bine si frumos, dar eu ma simt bine ca a fost asa.” Prin aceasta nevrand sa arate lipsa de modestie, ci faptul ca un om care n-a avut in viata decat un scop: teatrul, are nevoie de sustinere. Dar cand am intrebat-o ce ar vrea sa schimbe la teatrul romanesc raspunsul a fost unul amar: “Acum avem de suferit. Teatrul este realmente viata mea si nu numai a mea, cred ca a tuturor actorilor: pentru asta traim. Si atunci cand vedem ca parca nimeni nu mai are nevoie de noi este o mare tristete. N-am vrea, dar simtim lucrul acesta si ne doare. Nu se poate fara arta, orice ar incerca sa faca. Un popor nu poate trai fara teatru fiindca va muri si eu nu vreau sa moara aceasta natie. Peste tot sunt mode, dar unde sunt modelele?” Sunt cuvinte spuse cu patos de un om caruia nu-i pare rau nicio clipa ca a lasat viata privata pentru scena: „Sunt atat de rare acele momente cand regret ca mi-am sacrificat viata particulara incat nici nu merita sa fie pomenite.” Adela Marculescu se daruieste cu totul pe scena, lasand prada spectatorilor sufletul ei: „Sincer, cred ca nici n-as putea sa joc asa daca nu i-as iubi (n.r.-pe oameni). Si mai ales, daca nu as ierta de foarte multe ori, pentru ca sunt momente cand trebuie sa iertam.”

Cuplul perfect pe scena

Desi se implinesc 50 de ani de cariera, realitatea este cu totul alta: inca de la cinci ani Adela Marculescu improviza in curtea casei o scena, o cortina si-si invita vecinii sa asiste la reprezentatiile ei. Inca de atunci cel mai aspru critic al artistei a fost si este sora ei, Olga Marculescu. Probail asa se explica si aparitia cartii „Adela” care prezinta viata actritei si o istorie a rolurilor interpretate. Dar Adela a mai avut o mare iubire in acelasi timp: dansul. „De fapt, muzica (am luat si lectii de pian), dansul m-au ajutat enorm in cariera. Debutul l-am facut interpretand pe unul din piticii din – rol in care dansam. Peste ani, marele director al Teatrului National, Zaharia Stancu, m-a vazut intr-un turneu, la Constanta, al Teatrului din Ploiesti. Jucam in „De Pretore Vincezo”, alaturi de neuitatul Toma Caragiu. Stancu n-a ezitat si m-a chemat la Teatrul National, unde am debutat cu…. Ca asa vrea destinul. De asta data interepretam dramaticul rol al Sorinei, Fat Frumos fiind, evident, Florin Piersic. Deci am ales teatrul.”, povestea intr-un interviu Adela Marculescu. La institutul de Teatru l-a avut profesor pe regizorul si actorul Alexandru Finti, iar printre colegi s-au numarat Margareta Pogonat, Ion Dichiseanu, regretatul Cornel Revent. De-a lungul anilor a jucat roluri diferite: de la „Casandra” din „Troienele” de Sofocle,  la „Julieta” din „Romeo si Julieta” de Shakespeare, de la „Zerbinetta” lui Moliere pana la „Logodnica” din „Nunta insangerata” de Federico Garcia Lorca etc.,  tragedie antica, drama moderna, comedie bufa sau bulevardiera. „Asta este marea satisfactie a unui actor sa nu se repete. Daca ceva nu-mi place la un actor este sa fie acelasi mereu.”, a explicat Adela. In ceea ce priveste longevitatea pe scena a cuplului Adela Marculescu-Damian Crasmaru, actritei i-a fost imposibil sa-mi edifice acest miracol: „este ca si cum am incerca sa explicam ce este iubirea. Probabil ca in arta a insemnat o imensa potrivire. Si el este nu numai un partener de scena extraordinar, ci si un prieten nemaipomenit.” Ca o explicatie suplimentara, pot sa va spun ca in urma cu un an, la un interviu, Damian Crasmaru imi spunea ca apreciaza cel mai mult la un actor sa joace roluri cat mai diverse, desi multi prefera un anumit tip de personaj. Coincidenta? Sau poate ca suntem in fata cuplului perfect pe scena…

Ultimul proiect, in care „intamplator” cei doi sunt distribuiti in rolurile principale este „Floare de cactus”, regia Alice Barb, de la Teatrul Metropolis (urmatoarea reprezentatie pe 13 martie, ora 19.00). Piesa prezinta doua povesti de dragoste in care apar, ca si in viata, problemele conjugale (minciuna, adulterul, gelozia) care pot duce la sfarsitul sau, de ce nu, la inceputul unei relatii. Totul intr-o forma comica. Si bineinteles, ca in orice poveste, totul se termina cu bine. Cu ocazia acestei premiere, Adela a primit cadou un cactus inflorit: „are niste flori superbe si-mi este asa de drag”. Asta pentru a demonstra ca un cactus poate fi destul de simpatic desi Damian ii reproseaza cu duritate in piesa: „Esti un cactus!”. Celelalate doua piese in care o mai puteti admira pe Adela Marculescu sunt „Dulcea pasare a tineretii”, regia Tudor Marascu (21 martie) si „Sinucigasul”, regia Felix Alexa (19 martie), ambele la Teatrul National Bucuresti. Pe Adela Marculescu ati putut-o admira si in filme precum „Hyperion”, „Alo, aterizeaza strabunica!”, „Declaratie de dragoste”, „Cine iubeste si lasa”, „Iancu Jianul haiducul” etc., desi s-a remarcat mai mult ca actrita de teatru.

Director de teatru la casa de bilete

Teatrul Metropolis a continuat cu petrecerile si marti, de 8 martie, Ziua Femeii. Directorul institutiei, George Ivascu, a facut chiar un sacrificiu pentru reprezentantele sexului frumos: a trecut pe post de casier. Toti cumparatorii s-au putut bucura de un „bilet cu personalitate”, iar doamnele si domnisoarele au fost intampinate cu flori si au primit cate o invitatie de doua locuri la un spectacol, la alegere.