Acasa Cultura-ReligieCultura Ambasadorul Lazurcă: Arealul conştiinţei naţionale nu coincide cu teritoriul României

Ambasadorul Lazurcă: Arealul conştiinţei naţionale nu coincide cu teritoriul României

scris de M.A.
4 afisari

Arealul conştiinţei naţionale a românilor nu coincide cu teritoriul actual al României, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă.

Marius Lazurca (info-prim.md)

Marius Lazurca (foto: info-prim.md)

“1 Decembrie este ziua cînd toţi românii, oriunde s-ar afla, celebrează unitatea lor – spirituală, mai întîi, dar şi culturală şi politică, desigur (…) Claritatea identitară este, pe de-o parte, efectul unei sedimentări istorice îndelungate şi, pe de alta, simptomul unei maturităţi politice mai recente, dar la fel de incontestabile. Sedimentarea istorică a condus gradual la naşterea, consolidarea şi definitivarea conştiinţei naţionale a românilor pe un areal care se suprapune imperfect pe teritoriul României contemporane” a afirmat Lazurcă, într-un interviu acordat agenţiei de presă Info-Prim Neo, de la Chişinău.

“Cuvîntul ”român” (sau ”rumân” – în limba veche) descinde din latinul ”romanus”, iar transformarea lui fonetică – închiderea vocalei accentuate ”a” în ”â”, de pildă – este o dovadă că acest cuvînt nu a dispărut niciodată din limba vorbită de înaintaşi. Plecînd de la acest cuvînt, strămoşii noştri – fie ei ardeleni, munteni sau moldoveni – şi-au numit limbaromânească” (…)”, a continuat ambasadorul.

Un proiect politic major

“Fără conştiinţa unităţii lingvistice şi spirituale a românilor din Moldova, Ţara Românească şi din Ardeal, nimic din istoria noastră politică mai recentă nu s-ar fi putut realiza: nici 1859, nici Independenţa, nici Unirea Mare de la 1918, nici integrarea în NATO şi UE. Aş merge mai departe şi aş spune că nici un proiect politic major nu e posibil în lipsa conjugării a două elemente: o conştiinţă etnică limpede şi o identitate civică puternică. Identitatea civică românească îi cuprinde în interiorul ei şi pe cetăţenii români de etnie română şi pe cei de etnie maghiară, romă, germană, evreiască şi aşa mai departe. Fără a nega profilul distinct al fiecărei etnii – a celei româneşti, majoritare, dar şi a celor minoritare – naţiunea politică română se întemeiază pe acordul tuturor de a fi loiali Patriei comune”, susţine Marius Lazurcă.

“Aş spune că un bun român îşi vorbeşte bine limba şi o iubeşte, fiindcă pricepe cîte bogăţii de înţelesuri şi înţelepciune i s-au dăruit, fără merit, prin simplul fapt de a o fi învăţat. În al doilea rînd, un bun român îşi cunoaşte cultura, fiindcă înţelege că acesta este cel mai sigur mod de a fi cu adevărat solidar cu destinul istoric al neamului tău. În al treilea rînd, un bun român se simte responsabil – admite, prin urmare, că are mai multe îndatoriri decît drepturi. Un bun român, în fine, vede limpede că-şi duce viaţa alături de ne-români şi înţelege ce şansă minunată este aceasta: norocul de a împărtăşi esenţialul care ne uneşte, dincolo de detaliile care ne despart”, a mai declarat ambasadorul României în Republica Moldova.

Interviul integral la Info-Prim Neo

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult