Acasa Cultura-ReligieCultura Bizanţ şi Ortodoxie la Institutul Cultural Român Chişinău

Bizanţ şi Ortodoxie la Institutul Cultural Român Chişinău

scris de M.A.
4 afisari

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, organizează săptămâna viitoare conferinţa “Bizanţ şi ortodoxie”, susţinută de directorul ICR din Chişinău, istoricul Petre Guran.

Institutul Cultural Roman

foto: ICR.ro

Evenimentul va avea loc luni, 14 martie, orele 11.00, în Sala de lectură a Bibliotecii Universitare din cadrul USM, şi se înscrie în seria de conferinţe publice organizate în cadrul Ateneului de cultură şi spiritualitate română „Moldova” şi a Programului de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”.

Potrivit ICR Chişinău, “Conferinţa va aborda valorea metaforică şi sensurile derivate cu care s-au îmbogăţit de-a lungul timpului cele două cuvinte. Ambii termeni s-au îndepărtat cosiderabil faţă de semnificaţia lor originală. Bizanţul a fost numele unui oraş antic şi a devenit numele unui imperiu milenar, şi chiar mai mult de atât al unei civilizaţii. Ortodoxie înseamnă pe greceşte dreaptă credinţă în raport cu un corpus originar de principii şi idei. Astfel termenul se aplică şi şcolilor filozofice care au cunoscut continuări ortodoxe şi deviaţii de la doctrina întemeietorului. Şi creştinismul a cunoscut o dezbatere doctrinală pluriseculară în cadrul căreia s-a definit o formulă ortodoxă. Adeziunea puterii imperiale constantinopolitane la această formulă doctrinară a dus la o legătură istorică profundă care a determinat cultural atât comunitatea creştină care a revendicat formula de credinţă ortodoxă cât şi puterea politică a Imperiului cu capitala la Constantinopol. Astfel Bizanţ şi Ortodoxie au devenit cvasi sinonime. După dispariţia Imperiului creştin cu capitala la Constantinopol, Ortodoxia a preluat încărcătura istorică a Bizanţului sub forma unei nostalgii difuze. Aceasta s-a întrupat pe rând în ecumenicitatea Patriarhiei constantinopolitane, în formula celei de a Treia Rome, în Rum Milet-ul otoman şi în definirea uneori polemică a unei Europe răsăritene şi ortodoxe. Între ciocnirea civilizaţiilor prognosticată de Huntington şi perspectiva integrării europene Bizanţul şi Ortodoxia nu au încetat să joace un rol politic”.

Petre Guran (foto Europalibera.org)

foto: europalibera.org

Dr. Petre Guran – născut la 5 Martie 1972, Bucureşti – este doctor în istorie a civilizaţiilor (2003), cu o teză intitulată Sfinţenie regală şi putere universală în lumea ortodoxă, susţinută la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. Este absolvent al Facultăţii de Stiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, studii de masterat şi doctorat la EHESS, Paris, şi la Universitatea Ludwig Maximilian din München.. Este autor a peste 20 de studii de specialitate în franceză şi engleză dedicate antropologiei faptului religios şi istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantină, numeroase studii, articole şi recenzii în româna, pe teme de actualitate politică şi religioasă. De asemenea, Petre Guran este coordonator şi editor al culegerii de studii L’empereur hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine (Impăratul hagiograf. Cultul sfinţilor şi monarhia bizantină şi post-bizantină), New Europe College, 2001.

1 comentariu

maxyn 13-03-2011 - 09:58

P’ăştea cu oiştea nu-i opreşti…D’acu zgâlţâesc ferestrele…Cică, când intră în şcolile moldave acei cu lanţuguri până la buric şi vâră’n nas ciaslovuri cu care încă Ion Creangă “mântuie” muşte, boborul sare din ochinci de bucurie. Asta-i minciuna pasat-ţilor, roşca-ţilor e.t.c.
Şi când , prin grohăiala celor care-şi înşfacă lingurile (plozii lor de-acu ‘nvaţă prin “inglaTerra”), răzbate glasul sfios a elitei societăţii basarabene ( a Academiei, a majorităţii pedagogice) despre necesitatea strigentă a întroducerii ca obligatorii studierea limbilor moderne – engleza şi rusa ( rusa -nu ca să-mi fie de stat, dar pentru supravieţuirea basarabeanului român), cică “boborul “ – “ сумлевается” – adică se trânteşte pe gânduri… Cu ce Doamne a mai greşit Neamul nostru faţă de cei care te-au născocit , de vrei să intuneci minţile şi la copii noştri? Ştim noi! VIP-erelor le trebue un popor sclav ! Şi-au scimbat hameleonii culorile, spurcând Sfânta Cruce! – intr’o noapte, toţi foştii comunişti , comsomolişti, vorononini, diacovi , muşucei, кирюш-ei. Vârâ-i Doamne înapoi. Şi fără dânşii , cine vrea , crede. Fiindcă , cum spune românul moldovean : “ Lumea asta-i cum o vezi, lumea ceea-i cum o crezi”. Credem şi în experienţa sfătosului Ion Creangă….

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult