Acasa Cultura-ReligieCultura Brâncuşi145/ Târgu Jiu – aşezat pe harta culturală a lumii

Brâncuşi145/ Târgu Jiu – aşezat pe harta culturală a lumii

scris de A.P.
68 afisari

Pentru municipiul Târgu Jiu, sculptorul Constantin Brâncuşi a însemnat aşezarea urbei de pe cursul Jiului Superior pe harta culturală a lumii, a declarat, pentru Agerpres, Adina Andriţoiu, reprezentant al Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

„Faptul că aniversăm 145 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi şi că există o zi Brâncuşi spune multe despre respectul pe care i-l purtăm acestui mare sculptor. Pentru Târgu Jiu, Brâncuşi a însemnat practic aşezarea acestei urbe micuţe de pe cursul Jiului Superior pe harta culturală a lumii, pentru că pe harta culturală a României fenomenul s-a petrecut mai târziu, odată cu acceptarea de către structurile sociale sau organizatorice ale anilor ’60-’70, deci practic în deceniile VII şi VIII ale secolului trecut s-a produs o asimilare şi o valorificare a operei brâncuşiene de la Târgu Jiu, pentru că, după cum se ştie, imediat după schimbarea organizării sociale, statale, Brâncuşi a fost considerat ca fiind un artist decadent, aparţinând regimului burghezo-moşieresc şi deci nu îşi avea locul în muzeele României, dar, din fericire, opera sa capitală de la Târgu Jiu a rămas neatinsă, chiar dacă a fost acea încercare, mai mult de legendă, de dărâmare a Coloanei, aceasta nu s-a materializat”, a spus Adina Andriţoiu.

Potrivit acesteia, oamenii locului au recunoscut în operele lui Brâncuşi simbolurile pornite din tradiţiile creştine ale Olteniei.

„Lăsând la o parte aspectele legate de necunoaşterea valorii operei brâncuşiene de la Târgu Jiu, totuşi târgujienii s-au comportat extrem de reverenţios faţă de această lucrare a lui Brâncuşi. Cumva, ei au recunoscut în aceste opere simbolurile pornite din tradiţiile creştine ale Olteniei, ale gorjenilor. Stâlpul de îngropăciune, care se pune şi astăzi la căpătâiul celui decedat, lângă crucea creştină, a fost oarecum recunoscut în Coloana Pomenirii fără de Sfârşit, Coloana fără Sfârşit, Coloana Pomenirii, Coloana Recunoştinţei fără sfârşit, pentru că a purtat mai multe nume de-a lungul deceniilor, este chiar acest stâlp provenit din cultura precreştină a poporului român. (…) Acest memorial pe care Brâncuşi l-a aşezat aici la Târgu Jiu, între malul Jiului şi acea zonă mai ridicată, unde acum se află Coloana, aparţine fondului tradiţional şi, deci, gorjenii au recunoscut cumva că acesta este un parcurs pentru cel decedat, cu extrapolare la eroi, pentru că, fiind vorba de un memorial, de o serie de monumente înălţate pentru preamărire jertfei eroilor din Primul Război Mondial, el venea exact pe ceea ce omul simplu cunoştea”, a explicat ea.

În ceea ce priveşte vizitarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, Adina Andriţoiu este de părere că oraşul are nevoie de mai multe evenimente pentru atragerea turiştilor.

 

Foto: (c) IRINA POENARU / AGERPRES FOTO

„Turiştii vin la Târgu Jiu, numai că nu zăbovesc foarte mult. Acest ansamblu se parcurge într-o oră. Oraşul are nevoie de nişte evenimente puternice, care să reţină turiştii aici pentru mai multe zile. Chiar dacă ar fi vorba, să zicem, de turismul de city-break sau turismul cultural, e nevoie să creăm în jurul acestui ansamblu o serie de evenimente, nu neapărat dedicate lui Brâncuşi sau ansamblului, pentru că acestea sunt trei manifestări foarte puternice de-a lungul anului, în februarie, martie şi octombrie, dar în rest trebuie să avem nişte evenimente care să atragă turistul, adică el vine la Târgu Jiu să vadă ansamblul, dar nu numai pentru asta. Trebuie să vină şi pentru nişte festivaluri importante, să zicem că e un festival teatral, că e un festival de film, avem atelierele de creaţie, de sculptură, de pictură, dar acestea nu atrag foarte mult turistul. Pentru turistul obişnuit, important este să fie nişte manifestări la care el să aibă acces uşor, să zicem în Parcul Coloanei un festival de film, să deschidem alte zone ale oraşului, avem deja pe Insuliţă amplasate foarte multe lucrări de sculptură realizate în tabere, să creăm un traseu bine semnalizat cu nişte săgeţi care să-l ducă pe turist în zona aceea”, a menţionat consilierul de la Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

Ea a mai vorbit şi despre Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu, amenajat în Casa Gănescu din zona centrală a municipiului, a cărui curte adăposteşte şi alte lucrări ale sculptorului.

„Există Muzeul Naţional ‘Brâncuşi’ acum, o amenajare a acelui parc, despre care se vorbeşte de mult timp, cu lucrările pe care Brâncuşi le-a făcut acolo şi care încă zac în dezordine, pentru că nu s-a pus în practică, există un proiect, dar nu s-a pus în practică. Brâncuşi a locuit temporar sau a făcut vizite primarului Bălănescu în perioada cât a lucrat aici şi el i-a amenajat nişte mese de grădină, nişte trovanţi, este un aranjament Brâncuşi. Nu este marea capodoperă, dar Brâncuşi a mai lucrat ceva aici şi aceste urme ale intervenţiei lui trebuie puse în valoare, împreună cu masa aceea care a rezultat din cele două mese iniţiale care dau acum Masa Tăcerii a mai rezultat o masă mai mică, care, de asemenea, este în curtea Muzeului Naţional ‘Brâncuşi'”, a dezvăluit Andriţoiu.

Adina Andriţoiu a lansat, joi, la Casa Grădinarului din Parcul Central, cartea „Cula de pe Digul Jiului”, o poveste a clădirii care adăposteşte, în prezent, sediul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

 

„Această carte a apărut în urma curiozităţii multor turişti care trec prin faţa clădirii şi intrau, întrebând care este povestea acestei clădiri. Clădirea a fost dedicată Muzeului Gorjului. (…) A fost construită la comanda Ligii Femeilor Gorjene ca sediu al Muzeului Gorjului, pentru că Gorjul nu avea un muzeu la vremea respectivă, în 1925, în 1926 s-au terminat lucrările, apoi ajungând până în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, a schimbării statale, faptul că această clădire a fost preluată de Ministerul Artelor de la vremea respectivă, deşi Liga Femeilor Gorjene lăsase cumva ca această clădire să ajungă în patrimoniul Primăriei Târgu Jiu atunci când nu va mai deservi scopul iniţial. Ulterior, a revenit ca sediu pentru Muzeul Gorjului, dar era insuficient spaţiul pentru expunerea obiectelor, apoi a fost o staţie radio mulţi ani aici, pentru ca ulterior să fie destinată unui centru de informare referitor la Brâncuşi şi operele din proximitate, iar din 2003 – 2004 a devenit sediul Centrului ‘Brâncuşi'”, a povestit Adina Andriţoiu.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult