Editura Humanitas pregateste o noua aparitie: un roman care reconstituie spectaculoasa poveste a lui Pan Yuliang, una dintre cele mai talentate – si nonconformiste – personalitati artistice chineze ale secolului XX.„Pictorita din Shanghai” isi poarta cititorul pe apele tulburi ale fluviului Yangzi, in camerele „Salonului Eternei Splendori“, in cosmopolitul Shanghai antebelic, in Parisul boem al „anilor nebuni“ si in China sfasiata de razboi civil si aflata in prag de revolutie.
In spatele tablourilor lui Pan Yuliang se afla un destin ale carui meandre par sa respinga verosimilul. Vanduta de unchiul opioman unui bordel, tanara orfana Xiuquing isi schimba numele si incepe ucenicia dezumanizanta a sexului venal. Yuliang ajunge cea mai cautata fata a Salonului Eternei Splendori, ceea ce nu inseamna decat ca umilintele la care este supusa imbraca forme mai subtile, cu atat mai dureroase. Dupa ani de calvar si degradare, salvarea ei va fi Pan Zanhua: acesta se indragosteste de ea si o rascumpara. Alaturi de el, Yuliang isi gaseste fericirea si isi descopera vocatia pentru pictura. Nimic nu pare sa ii stea in cale tinerei aparent libere acum: studiaza, cu sacrificii, la Academia de Arta din Shanghai, la scoala de Arte Frumoase din Paris si Academia de Arta din Roma. Numai ca, pentru a-si implini destinul artistic, va trebui sa infrunte din nou prejudecatile unei lumi in care nu doar trecutul ei scandalos, ci si simplul fapt ca este femeie reprezinta un stigmat.
Pana la Pictorita din Shanghai, romanul ei de debut, intampinat cu cronici elogioase dublate de succes de public, scriitoarea americana Jennifer Cody Epstein a scris pentru Self, Wall Street Journal si Chicago Tribune. A publicat nuvele si fost finalista a concursului de proza Glimmer Train. Traieste in prezent la New York, dar in trecut a calatorit si locuit in Japonia, China, Hong Kong, Thailanda si Italia.
0 comentariu
Mai vinduta chiar si decit Biblia. Dar ce vorbesc eu de Biblie? Ca sa poata mentine pasul in competitie, Biblia se da mai mult pe gratis, si tot in urma mizdei ramine. Mizda este cel mai rivnit obiect, care, culmea nu are limite de virsta, culoare sau … sex! Ce-o fi in ea, eu nu-mi pot da seama, dar de un lucru suntem siguri cu totii: pentru si din cauza mizdei au murit miliarde de oameni, si in loc sa fie detestata, e iubita din ce in ce mai mult. Letoniencele, recunoscute pentru cantitatea de blonde pe metru patrat, au un mare atuu in a invionge criza. Acum, ca au facut publicitate blondinelor, letonienii ar trebui sa scoata mizda pe piata, sa-i valorifice si fructifice valoarea. Si, pentru protectia consumatorului, ar trebui sa se introduca legi aspre impotriva celora care vor simula blondaiala, vopsindu-se. Acest lucru trebuie interzis prin legi aspre. Nu se poate sa apari pe piata cu un par blond si nemaipomenit de frumos, iar sprincenele sa-ti fie brunete iar „jos”, la fel. Asa ceva nu trebuie admis. Se doresc legi aspre pentru protectia marfii. Eu sunt pregatit sa „lucrez” cu trei mizde letoniene deodata. Cit m-or costa, nu conteaza.