Ce îşi propune Radioul Public în 2016 | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieCultura Ce îşi propune Radioul Public în 2016

Ce îşi propune Radioul Public în 2016

scris de D.P.
4 afisari

Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) plănuieşte, pentru anul viitor, începerea emisiei pe zece noi frecvenţe, inclusiv la Cluj, o dezvoltare puternică în online, ce implică lansarea unei platforme complexe şi uşor de accesat de tineri, dar şi digitalizarea Arhivei de Aur a Radio România.

Radio RomaniaConducerea Radioului Public, în frunte cu Ovidiu Miculescu, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă bilanţul instituţiei publice de radio în 2015 şi planurile Radio România pentru 2016.

Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa (…) Performăm şi poate unora li se pare nefiresc că un serviciu public de stat poate performa, poate fi eficient şi nu este aprioric destinat falimentului, lipsei de eficienţă şi dezastrului”, a spus Ovidiu Miculescu, precizând că, în ultima perioadă, la adresa SRR au fost lansate “atacuri” de către “persoane care nu au o reprezentativitate la nivel de organizaţie, persoane care au pierdut privilegii, chiar locul de muncă în urma unor cercetări disciplinare, confirmate de către justiţie”. “Nu pot accepta ca instituţia să fie atacată pe motive personale, pe neadevăruri, pe impresii. Voi apăra şi vom apăra această instituţie”, a spus Ovidiu Miculescu.

Potrivit conducerii SRR, pe anul financiar 2014, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei, iar pentru anul în curs se previzionează o creştere a acestuia.

Ovidiu Miculescu a mai spus că lucrurile se află în SRR “într-o modernizare continuă”. “Pe mulţi lucrul acesta poate să-i deranjeze. Credem că facem bine ceea ce facem pentru că Radio România are un proiect, o viziune, ştim încotro mergem (…) Este extrem de nedrept, de neadevărat, de greu de acceptat ca instituţia şi nu persoanele, să fie atacată, lovindu-se în partea de filon al existenţei acestei instituţii, care, din 1928, este parte din istoria României. Or credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanţi, echilibraţi, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm lucruri. Avem grijă de minorităţi, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puţinele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural şi Radio România Muzical”, a spus Ovidiu Miculescu, precizând că Radio România este singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, Gaudeamus, care, la ediţia din acest an, a avut peste 125.000 de vizitatori.

El a făcut referire şi la performanţa din acest an a Radioului Public, precizând că posturile sale sunt pe locul întâi în preferinţele românilor, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Aproape 5 milioane de ascultători aleg zilnic unul dintre cele 14 posturi ale Radio România – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Radio 3Net “Florian Pittiş” şi Reţeaua Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chişinău, în Republica Moldova.

De asemenea, potrivit reprezentanţilor SRR, la capătul a trei săptămâni şi jumătate de negocieri dure, angajaţii instituţiei au un Contract Colectiv de Muncă. “Este un Contract Colectiv de Muncă bun, pe care îmi doresc să îl aibă toţi colegii din presă, pentru că presa are nevoie de anumite repere de stabilitate. Este un Contract Colectiv de Muncă modern, orientat spre construcţie şi spre viitor, aşa cum merge întreaga instituţie”, a spus Nicoleta Balaci, preşedintele Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Societatea Română de Radiodifuziune – sindicatul reprezentativ din instituţie.

În ceea ce priveşte proiectele Radioului Public, Ovidiu Miculescu a spus că, din 2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR, instituţia având o strategie pentru următorii trei ani

“Lucrăm la upgradarea acoperirii, avem un proiect mare de online, pentru că ştim că viitorul acesta este, şi suntem decişi să continuăm procesul de modernizare a organizaţiei”, a afirmat Miculescu.

“În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvenţe, undeva spre 60 de frecvenţe. Există o obligaţie a noastră de a acoperi teritoriul şi populaţia. O facem în mare măsură, dar sunt anumite zone în care nu suntem prezenţi sau suntem prezenţi cu un semnal mai slab”, a spus Ovidiu Miculescu, amintind că Societatea Naţională de Radiodifuziune a primit, în acest an, de la Consiliul Naţional al Audiovizualului zece noi frecvenţe, pe care le va pune în funcţiune în 2016.

Astfel, pentru Radio România Actualităţi a fost acordată o frecvenţă la Piteşti, pentru Antena Satelor au fost alocate trei noi frecvenţe, la Comăneşti, Zalău şi Sulina, pentru Radio Mureş – o frecvenţă la Târgu-Mureş, pentru Radio Cluj – o frecvenţă la Cluj-Napoca, pentru Radio Iaşi – o frecvenţă la Huşi, pentru Radio Constanţa – o frecvenţă la Tulcea, pentru Radio Oltenia Craiova – o frecvenţă la Râmnicu-Vâlcea, iar pentru Radio Timişoara – o frecvenţă la Petroşani.

Dintre acestea, Ovidiu Miculescu s-a referit la cea de la Cluj, pe care Radio România va emite un program pentru minorităţi.

“La Târgu-Mureş există o foarte puternică minoritate maghiară şi nu numai. La fel se întâmplă şi la Cluj”, a spus Miculescu, explicând că pe frecvenţa existentă la Cluj în prezent se difuzează un program amestecat, imposibil de consumat de ascultători. El a mai spus că acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Târgu-Mureş, însă, după separarea programului în limba română de programul dedicat minorităţilor, pe două frecvenţe distincte, audienţa a crescut cu 80%. “Acelaşi lucru încercăm să îl facem şi la Cluj”, a spus Ovidiu Miculescu.

El a vorbit şi despre “direcţia” mare a SRR de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naţionale, “pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării şi partea de nord a Moldovei”, descoperite în acest moment. De asemenea, niciun post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia, fapt care este trist, după cum a spus acesta.

În ceea ce priveşte dezvoltarea online a SRR, Ovidiu Miculescu a spus că această prezenţă a Radio România va fi dezvoltată foarte puternic începând din 2016. “Vom construi o platformă online pe care noi ne-o dorim puternică, complexă, uşor de accesat, prietenoasă şi extrem de utilă consumatorului de media pe orice cale ar veni el, dar, în special pentru zona de online, social media ş.a.m.d.”, a spus Miculescu, precizând că aceasta este o direcţie prin care Radioul Public poate să îşi întinerească şi audienţa.

De asemenea, în 2016, SRR va continua proiectul de digitalizare a arhivei sale. “Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă Arhiva de Aur a Radio România, pentru că deţinem un patrimoniu spectaculos pe care trebuie să-l întoarcem publicului, el trebuie făcut accesibil”, a explicat şeful SRR.

Un proiect mai inedit al Radioului Public este abordarea transmisiei digitale a posturilor sale, domeniu în care Radio România apelează la sprijinul statului român şi este dispusă să colaboreze cu posturile de radio private.

“Pe o frecvenţă analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce şi până la 18 canale”, a explicat Ovidiu Miculescu avantajele transmisiei digitale a posturilor de radio. “Digitalul înseamnă un plan naţional de alocare a frecvenţelor, înseamnă frecvenţe şi emiţători mulţi de puteri mici (…) Apare şi problema receptoarelor, emitem, dar cine ne aude? Alte ţări au experienţe diferite, în unele zone, statul a participat la subvenţionarea integrală sau parţială a acestor receptoare a mediilor respective, au fost campanii foarte puternice de îndemnare a populaţiei de trecere la digital (…) Este greu, dar eficienţa, calitatea, trendul industriei merge în această direcţie. Radio România are foarte mulţi emiţători în AM, în unde medii, cu consum mare de electricitate. Cei din FM au consumuri mult mai mici şi calitate mult mai bună (…) Dacă vom reuşi să demarăm acest lucru (transmisia digitală, n.r.), colaborarea cu radiourile private va fi inevitabilă (…). Statul cred că ar trebui să înţeleagă că această evoluţie este foarte prezentă în viaţa românilor şi nu putem sta pe loc”, a mai spus Miculescu.

Alte planuri ale Radioului Public pentru 2016 vizează modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituţie şi reabilitarea sediului său.

“Avem o problemă legată de sediu, este un sediu construit în 1950, cu foarte multe holuri, cu foarte mult spaţiu ineficient. Căutăm spaţiile deschise, nu multe uşi, după care de multe ori nu ştii ce se întâmplă, nu că s-ar întâmpla ceva rău, dar e important şi mediul în care se lucrează. E o clădire care a trecut prin nişte cutremure, destul de şubredă, dar din nou chestiunea asta înseamnă bani”, a explica Ovidiu Miculescu.

De asemenea, Ovidiu Miculescu a spus că, în curând, Radio România va finaliza bugetul instituţiei pentru 2016. “Aşteptăm să vedem şi noi bugetul naţional, pentru că releele, Radio România Internaţional şi o parte din bugetul Orchestrelor sunt plătite de la buget”, a mai spus acesta.

“Vrem să demonstrăm că un serviciu public poate performa şi poate lupta în termeni de audienţă şi performanţă cu competitorii şi partenerii din zona privată, pe care îi dorim cât mai buni, pentru că şi noi vom ţine pasul”, a concluzionat Ovidiu Miculescu.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult