Acasa Cultura-ReligieCultura Cetatea de Scaun a Sucevei. Ce să nu ratezi dacă ajungi aici

Cetatea de Scaun a Sucevei. Ce să nu ratezi dacă ajungi aici

scris de Z.V.
188 Afisari

Cetatea de Scaun a Sucevei este un complex fortificat medieval situat aflat în estul orașului Suceava.

Plasată pe un pinten terminal al unui platou la o înălțime de 70 de metri față de valea Sucevei, oferă o priveliște panoramică asupra întregii văi. În Suceava există două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (cunoscută și sub numele de Cetatea Șcheia), ambele construite de voievodul Petru I Mușat în jurul anilor 1375 – 1391. Cetatea Sucevei face parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, ca răspuns la amenințarea otomană. Acest sistem medieval de fortificații includea așezări fortificate, mănăstiri și cetăți strategice, toate fiind fortificate cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau șanțuri adânci în scopuri defensive.

Cetatea de Scaun a Sucevei – istoric

Construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de către Petru I Mușat, fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (în 1675) de Dumitrașcu Cantacuzino, Cetatea Sucevei se află în prezent în stare de ruină.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava în anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05449 și constă din patru obiective principale:

· Fortul Mușatin – construit în secolul al XIV-lea

· Incinta exterioară – datând din perioada 1476-1478

· Șanțul de apărare – construit la sfârșitul secolului al XV-lea

· Zidul de contraescarpă – ridicat în a doua jumătate a secolului al XV-lea

De asemenea, se adaugă un sit arheologic, Platoul din fața Cetății de Scaun, situat în „Câmpul Șanțurilor”, la marginea estică a orașului și pe versantul nordic al dealului, care datează din epoca medievală (secolele XIV-XVII).

În anul 1388, voievodul Petru I Mușat și-a mutat capitala Principatului Moldovei de la Siret la Suceava, construind astfel Cetatea Sucevei.

Acesta a fost influențat de nevoia de a avea o reședință mai bine fortificată, mai ales având în vedere relațiile politice și militare tensionate din regiune. Voievodul, căsătorit cu sora regelui Poloniei, a început construcția castelului fortificat, unul dintre cele mai importante monumente din istoria Moldovei.

Construcția inițială a cetății a implicat defrișarea unei zone de pădure și ridicarea zidurilor din piatră nefasonată și cărămidă sfărâmată, înconjurate de un șanț de apărare adânc. Intrarea în cetate era protejată de un șanț și de o poartă semicirculară.

Castelul avea forma unui patrulater cu turnuri de apărare la fiecare colț și pe mijlocul fiecărei laturi. În interiorul cetății, se aflau încăperi importante precum camera domnitorului, camera doamnei, baia domnească, depozitul de alimente și o închisoare.

În perioada domniei lui Ștefan cel Mare, cetatea a fost întărită și extinsă pentru a face față atacurilor inamicilor. A fost construit un zid de incintă, iar turnurile pătrate au fost dublate cu bastioane semicirculare. De asemenea, s-au realizat lucrări de consolidare a șanțului de apărare și de extindere a acestuia.

Deși a fost supusă unui număr impresionant de asedii și a suferit numeroase avarii de-a lungul istoriei sale tumultoase, cetatea a reprezentat mereu un simbol al puterii și rezistenței moldovenești. Reconstruită și întărită de mai multe ori de către domnitorii următori, precum Bogdan al III-lea, Ștefăniță Vodă sau Vasile Lupu, fortificația a rămas o piatră de temelie a identității naționale moldovenești.

Cu toate acestea, în secolul al XVII-lea, inevitabilele ravagii ale timpului și conflictele continue au dus la prăbușirea treptată a cetății. În ciuda eforturilor sporite de restaurare, ruinele sale au devenit tot mai evidente în secolele următoare, iar cetatea a fost lăsată în paragină, devenind un memento al glorioasei sale istorii și a dezastruoaselor sale sfârșituri.

Abia în secolul al XX-lea au fost întreprinse ample lucrări de restaurare și consolidare a cetății, iar în prezent aceasta este un important obiectiv turistic și cultural, găzduind diverse expoziții și evenimente.

Cetatea de Scaun a Sucevei – componente

Cetatea de Scaun a Sucevei este alcătuită dintr-o serie de elemente distincte, fiecare având rolul său bine definit în sistemul defensiv complex al fortăreței.

Pentru a împiedica accesul inamicilor, între cetate și platoul înconjurător a fost săpat un șanț de apărare, ai cărui pereți dinspre platou, în special cei de pe latura estică, au fost întăriți cu o contraescarpă.

Deși inițial exista o construcție similară și pe latura sudică, aceasta a căzut în ruină. Pe laturile vestică și sud-vestică, un val de apărare artificial a fost ridicat pentru a consolida pozițiile defensive.

Accesul în cetate se făcea printr-un pod cu o parte fixă și una mobilă, sprijinit pe doi piloni masivi din piatră. Partea mobilă a podului putea fi ridicată în caz de pericol, iar după trecerea ei, intrușii se confruntau cu o capcană menită să îi oprească.

Odată ce treceau de partea fixă a podului, vizitatorii ajungeau în curtea interioară a cetății. Pentru a intra în clădirea fortului, trebuia să parcurgi un sistem de trei porți apărate de soldați din camerele de gardă special amenajate.

Fortul mușatin avea o formă dreptunghiulară, cu laturile nordică și sudică de 36 de metri și laturile estică și vestică de aproximativ 40 de metri, înconjurate de ziduri groase de aproximativ 1,50 de metri și întărite periodic cu turnuri de apărare de formă pătrată.

În centrul fortului se afla o curte interioară spațioasă, înconjurată de diverse încăperi destinate diferitelor scopuri:

Pe latura estică, cu trei etaje, se găseau apartamentele domnești, un depozit de alimente și un paraclis. Ferestrele apartamentelor domnești erau mai mari, având ancadramente sculptate în piatră. Accesul în paraclis se făcea printr-o scară în spirală din curtea interioară, iar pereții acestuia erau acoperiți cu picturi în frescă. În apropierea porților de pe latura nord-estică se afla o cameră pentru corpul de gardă.

Pe latura vestică, la subsol, se întindea o pivniță sub formă de hală, accesibilă din curtea interioară printr-o scară. Pivnița era împărțită în două nave prin stâlpi masivi, legați între ei prin arcuri semicirculare și transversale.

Pe latura sudică se găsea baia domnească și o închisoare în turnul din mijlocul acestei laturi. Intrarea inițială în această zonă era pe latura sudică, printr-o poartă cu un arc semicircular.

Pe latura nordică nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidurile de incintă și zidul fortului cu bastioane pătrate.

Celelalte încăperi ale cetății erau destinate soldaților, aceasta servind drept fortăreață defensivă și fiind locuită de domnitor și familia sa doar în caz de pericol, în restul timpului preferându-se Curtea domnească din oraș.

Interiorul cetății era decorat cu sobe din teracotă smălțuită, ornate cu motive geometrice, steme ale Moldovei sau figuri mitologice. Pe exterior, pereții erau împodobiți cu discuri și butoni ornamentali.

Pe lângă structura inițială, Ștefan cel Mare a adăugat două camere de gardă în exteriorul zidului fortului mușatin, lipite de acesta, în dreptul intrării de pe latura nord-estică, iar Eustratie Dabija a construit o monetărie în secolul al XVII-lea pe latura estică, însă zidurile acesteia s-au prăbușit.

În exteriorul fortului se află zidurile de incintă, construite în două etape, ușor de identificat: un zid din vremea lui Alexandru cel Bun, paralel cu latura sudică, și un zid din vremea lui Ștefan cel Mare, perpendicular pe turnul pătrat de pe latura sud-vest.

Zidurile de incintă încorporează șapte bastioane semicirculare, dintre care trei au pereți interiori pătrați. Depozitul de praf de pușcă a fost construit pe latura estică a zidurilor, iar pe latura sudică s-a amenajat un loc de execuție.

Ce altceva poți vizita în Suceava

Suceava și împrejurimile sale oferă o varietate bogată de atracții turistice, de la cetăți medievale și mănăstiri istorice până la peisaje naturale spectaculoase și sate tradiționale pitorești.

Pe lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, iată ce mai poți vizita:

Muzeul Satului Bucovinean

O incursiune în tradițiile și meșteșugurile locale, acest muzeu în aer liber prezintă case tradiționale, ateliere meșteșugărești și construcții comunitare.

Vatra Dornei

Stațiune balneară și de sporturi de iarnă, Vatra Dornei este renumită pentru apele sale minerale și pentru peisajele sale montane impresionante.

Gura Humorului

Cunoscută pentru Mănăstirea Voroneț, Gura Humorului oferă și parcuri de aventură și pârtii de schi.

Mocănița Huțulca

O călătorie cu trenul cu abur pe traseul Moldovița-Huțulca oferă o incursiune nostalgică în trecutul Moldovei.

Munții Rarău

Cu peisaje de poveste și atracții naturale precum Pietrele Doamnei și Cheile Moara Dracului, acești munți sunt un paradis pentru iubitorii de natură.

Obcinele Bucovinei

Această zonă protejată impresionează prin peisajele sale pitorești și biodiversitatea sa bogată.

Mănăstirea Voroneț

Supranumită „Capela Sixtină a Estului”, această mănăstire medievală este celebră pentru frescele sale exterioare vibrante.

Satul Ciocănești

Cunoscut pentru casele sale pictate tradițional, Ciocănești este un muzeu în aer liber și o destinație colorată în inima Bucovinei.

Rezervația Tinovul Mare

Cea mai mare rezervație de turbă din România, Tinovul Mare oferă o experiență unică într-un peisaj natural spectaculos.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele turistice fascinante din Suceava, dar întreg județul este fascinant și presărat de atracții turistice populare.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult