Colindul din Ajunul Crăciunului | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieCultura Colindul din Ajunul Crăciunului

Colindul din Ajunul Crăciunului

scris de D.S.S.
27 afisari

Una dintre cele mai răspândite datini la români din Ajunul Naşterii Domnului, denumit şi Ajunul Crăciunului, este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi.

Astfel, începând cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsună de glasul colindătorilor, costumaţi în portul tradiţional specific fiecărui judeţ, care urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate, fericire şi prosperitate în anul ce vine şi de la care primesc daruri (colindeţe) în bani sau produse: nuci, covrigi, mere, colaci etc.

Colindele se auzeau în sat şi de-a lungul celor trei zile ale Crăciunului, uneori până în seara Sfântului Vasile, iar cu steaua se umbla uneori până la Bobotează.

Colindele sunt de două feluri: religioase şi laice. Dintre cele religioase amintim: colindele Domnului (În drum spre Vihleim, Naşterea Domnului, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Pornirea Magilor după stea, Închinarea Magilor, Tăierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Răstignirea , Coborât-a de pe Cruce); colindele Sfinţilor (Colindul Crăciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion etc.).

În general, capitolul teologiei creştine, cu puternice influenţe de factură populară, este preferinţa celor mici, mai ales în cântecele de stea, precum ‘Steaua sus răsare’, ‘În oraşul Vifleem’ sau ‘Trei crai de la Răsărit‘.

Colindele profane (sau lumeşti) sunt adaptate de colindători la situaţia celor în faţa cărora le cântă, adresându-se unor membri ai familiei sau ai comunităţii: colind de copil mic, de fată mare, de flăcău, colindul omului bogat şi milostiv, colind de preot, de cioban, de vânător, de pescar, de marinar, colind de viteaz, de familie, de însurăţel etc.

Primul colind, care se cântă la fiecare casă, este colindul de uşă sau de fereastră. Prin acest colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: ‘Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut’. Refrenul ‘Florile dalbe’, des întâlnit în poezia colindelor, are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune însă că la origine el era o formulă magică, rostită concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr.

Citarea ramurii de măr în colinde, la fel ca şi folosirea ei rituală, avea rostul de a transmite omului calităţi atribuite plantei: energie şi vigoare şi este întrucâtva înrudit cu obiceiul sorcovitului de Anul nou. După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă. Primul colind pe care îl rostesc aici este colindul de masă, care se cântă în faţa mesei de Crăciun încărcată cu colaci, nuci, mere şi alte produse tradiţionale. Sensul acestui colind este de a trece belşugul, sugerat prin bogăţia şi varietatea produselor alimentare aşezate pe masă, dintr-un an în altul. Urmează colindul ‘cel mare’, adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, pe toţi membrii familiei.  Primul dar oferit colindătorilor este colacul, semn al belşugului. Cel care conduce grupul de colindători îi mulţumeşte gazdei pentru daruri.

* * *
În Transilvania, în dimineaţa de Ajun copiii, în grupuri de opt, nouă, se adunau într-un capăt de sat şi porneau în alai. Alt grup pornea din celălalt cap de sat. Când începea colinda, mai întâi erau primiţi în casă băieţii, pe urmă fetele, căci se consideră că este bine să intre întâi parte bărbătească. Gospodarii îi chemau în curte ca să le arunce câte un coş cu mere. Femeile le aruncau un fel de colăcei numiţi colindreţi şi fructe (mere). La vărsarea fructelor, copiii se întreceau să le adune. Numele obiceiului diferă chiar în interiorul aceluiaşi judeţ (‘Codrea’ la Pianul de Jos, ‘Bună dimineaţa la Moş Ajun’ la Pianul de Sus, judeţul Alba).

Feciorii colindau după copii. Fetele plecau singure şi feciorii singuri, urmând să se întâlnească în sat sau să aranjeze o casă unde să se întâlnească.  Feciorii se organizau în ceată, cu două, trei săptămâni înainte. O singură ceată pe sat. Îşi alegeau gazda, unde se adunau înainte de sărbători să mai înveţe colinde. Gazdei nu i se plătea nimic, doar cinstea împreună cu feciorii. În frunte era vătaful mare, mai isteţ şi dintr-o familie înstărită, ales doar pentru sărbătorile de iarnă. Vătaful mare purta evidenţa la câştig şi conducea întreaga ceată. Vătaful mic îl înlocuia pe vătaful mare la diferite servicii, ca tocmirea muzicii.

Feciorii umblau cu carul cu boi şi cu butea pusă pe car, ca să adune vin. Era dus la gazdă, unde se făcea ‘uspăţul’ de Crăciun. Acolo, în timpul postului învăţau colindele. ‘Uspeţenii’ mergeau cu colindul. Din repertoriu făceau parte: colinda preotului, feciorului, fetei (mici, mari, mijlocii), bătrânilor, a păcurarului, a boierilor bogaţi, colinda lui Pătru etc. (după numele gazdei).

Întâiul colind se cânta la preot să dezlege postul. Apoi urmau celelalte gospodării din sat. Când ajungeau în faţa unei case, colindătorii cântau la fereastră, după care gazda se scula, aprindea lumina şi îi poftea în casă. Şeful colindei întreba dacă sunt primiţi Feciorii de Crăciun. După ce colindau trei, patru colinde la uşă, cântau: ‘Slobozi-ne gazdă-n casă/Şi pune colac pe masă/Lângă colac şi cârnaţi/Şi-o litră de vinars’. Dacă până la terminarea colindei gazda nu deschidea uşa, însemna că nu te primeşte (ori erau zgârciţi, ori săraci). Atunci strigau colindătorii: ‘Bureţi pe pereţi’.

Odată intraţi în casă, cântau două, trei colinde. Muzicanţii cântau din clarinet, cimpoi şi alte instrumente tradiţionale. A doua zi de Crăciun începea jocul la casa gazdei. Chemătorii erau împodobiţi cu năframe şi panglici tricolore şi mergeau la casele fetelor şi feciorilor şi-i chemau la horă. Se angajau ceteraşi pe care îi plăteau cu ce se strângea de la colindă.

A treia zi, feciorii, îmbrăcaţi în costum naţional, veneau cu muzica la biserică, unde se adunau toţi tinerii la joc mare, reuniţi pe toate ‘uspeţele’. În a patra zi se îngropa Crăciunul şi chemau iarăşi fetele la joc, la gazda hotărâtă dinainte. (după: Institutul de Etnografie şi Folclor ‘C. Brăiloiu’- ‘Sărbători şi obiceiuri’, vol. III)

13 comentarii

ciufulici 24-12-2012 - 01:05

Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste

Ca astazi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tïnerete
Pan-la batranete
Pan-la batranete

jan dinu 24-12-2012 - 08:35

Copilashi frumoshi ,voioshi
Aveti grija de galoshi
Ca-aveti mult de colindat …
Peste tot la voi in sat ….
Traistele sa le umpleti …
Chiar de mergeti prin nametzi
Shi cind vine dimineatza
Luati patine – umpleti ghiatza !…
JD-USA

ValVerde 25-12-2012 - 07:30

Bula, digital, salut, urbos, neacsum si toti ceilalti:

Craciun Fericit alaturi de cei dragi voua.

Ne injuram miine. Azi mincam sarmale si bem vin bun !

digital 25-12-2012 - 11:51

@ValVerde
25-12-2012 at 07:30

așa e mă,bucură-te și tu un pic alături de ai tăi,și Crăciun Fericit sau…Merry Christmas,cum se zice pe la voi,pe-acolo…!

BULA 25-12-2012 - 15:19

Iti urez sanatate si numai bine !
Vad ca m-ai pus in capul listei, ceea ce inseamna ca iti dau de lucru, sa iei si tu un banut de unde lucrezi.

ValVerde 25-12-2012 - 15:59

Hahahaha
am luat-o in ordine alfabetica si il uitasem pe neacsum….
Iau si eu un banut de unde lucrez, dar nu are legatura cu tine.
Pentru mine, aici, e munca voluntara..

🙂

BULA 25-12-2012 - 16:34

Lamureste-ma ce vrea sa zica autorul acestei carti, mai pe la sfarsit, ca se preconizeaza relansarea productiei de electronice in SUA si se va abandona ideea idioata cu globalismul ? Esti la curent cu astfel de abordari ?

http://books.google.ro/books?id=c5C87BmhRegC&pg=PA162&lpg=PA162&dq=CK501X&source=bl&ots=6QFSUFWYW_&sig=FhNlmppj2h9V7kNaIplsF5Mz06Y&hl=en&sa=X&ei=FCLYUP_yPIfA0QXtooDgDQ&redir_esc=y#v=onepage&q=CK501X&f=false

ValVerde 25-12-2012 - 18:02

Bula, ceea ce spune autorul nu e nimic nou.
Intr-o lume fara bariere vamale intre tari, productia de bunuri se va muta catre tarile cu mina de lucru mai ieftina. E ceea ce se cheama „globalizare”. Este un proces obiectiv, nu da nimeni legi ca asa ar trebui sa fie.

In articolul pe care il mentionezi, se ia industria de electronice ca exemplu, dar acelasi proces e valabil pentru oricare alta productie de bunuri care involucreaza mina de lucru relativ necalificata (textile, metalurgie, etc)

Autorul articolului propune o solutie binecunoscuta: impunerea de trife vamale pe produsele noi care au fost create in SUA si vor sa fie aduse din alte tari de catre multinationale.

Argumentul e ca asa se protejeaza atit ideea cit si
capacitatea de productie interna.

Cum am mai spus, nu e nimic nou, e de fapt o metoda adoptata de japonezi si care se pare ca a functionat la ei.

Din pacate, marea problema cu tarifele vamale e ca atunci cind incepi sa le folosesti in propria-ti tara, celelalte tari retaliaza si impun la rindul lor tarife impotriva produselor tale.
Eventual razboiul tarifelor escaleaza si ajungi la protectionism comercial.

S-a incercat asta si pe la inceputul secolului, economia americana a avut mult de suferit din cauza protectionismului.
Tarifele vamale nu avantajeaza economiile dezvoltate, bazate pe export.

Intotdeauna o tara va incerca sa introduca tarife pentru altii si sa-si mentina exportul neafectat.
Asta e lupta care se da in cadrul World Trade Organization: de a crea un mediu echitabil in schimburile comerciale dintre tari.

USA pune presiune pe China in special, cu privire la tarifele impuse produselor americane pe piata chinezeasca. (Chinezii nu sint timpiti. Isi mentin moneda slaba in mod artificial ceea ce face ca produsele de import sa fie scumpe, necompetitive si pe urma ridica un pic barierele tarifare ca sa faca joc de glezne cu americanii. E o lupta continua, in care fiecare din parti are mult de pierdut sau cistigat, din care cauza ambii fac balet pe sirma)

Ceea ce e sigur, e ca o intoarcere la fiecare tara cu a ma-sii si fiecare cu productia lui si o reducere a schimburilor internationale nu e solutia de viitor. Asta nu a functionat nici acum 100 de ani, cind economia mondiala era o fractie din ce e azi, si cu atit mai putin va functiona in viitor.

BULA 25-12-2012 - 19:29

Tu zici ca: „Tarifele vamale nu avantajeaza economiile dezvoltate, bazate pe export.”

Dar asta e problema, ca America mai mult importa ce fac altii. Eu am inteles ca vor sa reporneasca productia, care in trecut a fost mutata de multinationale in tarile din Asia, pentru ca acolo erau mai mici costurile cu forta de munca. Iar acum situatia s-a schimbat, oarecum, daca se apeleaza la roboti industriali. Deci, americanii vor sa produca la ei acasa, ceea ce de zeci de ani se facea in tari din Asia.

ValVerde 26-12-2012 - 04:18

Bula, nu exista raspuns simplu la o situatie complexa.

Deficitul comercial nu e sustenibil. (Nu poti cumpara la nesfirsit mai mult decit vinzi)

SUA are deficit comercial de mai bine de 35 de ani. In timpul asta economia a mers bine merci, cu fluctuatiile normale ciclurilor economice.

Pare o anomalie, dar de fapt, daca scazi importurile de petrol, daca consideri ca enormul deficit cu China este inselator pentru ca crema cistiguriloe din vinzarea produselor chinezesti este de fapt luata de companii americane. (Cel mai bun exemplu: Apple, care desi are toata fabricatia in China, profitul este cum nu se poate mai american. ), in sfirsit atita timp cit restul lumii este mai mult decit doritor de a cumpara parti din economia americana (prin cumpararea la bursa a actiunilor companiilor americane) situatia nu este rea.

Fara discutie ca deficitul comercial trebuie micsorat. Dar modul cum se poate repara nu e introducerea tarifelor ci cresterea competitivitatii economiei.

Gindeste-te din nou la o companie ca Apple. Daca ar exista protectionism, Apple nu va putea vinde competitiv in restul lumii. Va avea productia in US si piata principala in US, cu o piata internationala la o fractie din ce e acum.
Asta inseamna pierderi uriase.
Extrapoleaza la nivel de economie a tarii si ai sa intelegi de ce e preferabil sa tii pietele internationale deschise chiar cu pretul pierderii unui sector manufacturier.

Munci de manufactura, acum 30-40 de ani platite bine si fara nevoie de calificare inalta nu vor mai reveni in America, atita timp cit America e bogata. Sectorul laboral respectiv va trebui sa se re-califice sau sa concureze pe un numar din ce in ce mai redus de oferte de munca.

Pare greu de crezut, dar tendinta actuala a companiilor straine e sa se mute in USA.

Sint multe avantaje, pe care nu le mai enumar, dar unul devenit hotaritor relativ recent este pretul foarte scazut al gazului natural.

In 2020, US va fi independenta energetic. Asta poate avea efect extraordinar pentru tot globul. Nu stiu cum va actiona US la vremea respectiva, dar gindeste-te ca toata balanta de forte internationale se va schimba (ex: US nu mai trebuie sa-si protejeze sursele de energie din Orientul Mijlociu, prietenii evrei ar trebui sa se uite cu multa atentie cum se schimba balanta de forte, pentru ca pretul petrolului nu va scadea, India si China mentin cererea sus, dar va fi rindul Chinei sa se asigure de stabilitatea zonei)
Daca US decide sa-si micsoreze amprenta pe clasamentul marilor puteri, cu taierile respective ale bugetului apararii, Europa va trebui in sfirsit sa-si poarte singura de grije.

Daca US focus pe apararea interna in loc de mentinerea ordinii mondiale (care personal o doresc din toata inima), e vremea sa va legati centurile de siguranta, va incepe o cursa interesanta.

Eu stiu ca voi aveti o viziune diferita, ca deja considerati America terminata, si poate asa se vede din Romania. De aici, peisajul e foarte diferit si, personal, nu am nici o grije. In mod paradoxal, mai mult griji va faceti voi.

BULA 26-12-2012 - 04:53

E greu sa se repare ce s-a stricat prin idiotenia numita globalizare, care i-a avantajat pe bisnitari si pe tarile in curs de dezvoltare, dotate de americani cu utilaje moderne si cu know-how in tehnologii de varf. Chiar daca o mare parte din profitul obtinut a ajuns in America, castigul asiaticilor a fost mult mai mare, pentru ca ei si-au calificat si urbanizat forta de munca, respectiv au trecut la un invatamant mai de calitate si sustinut de statele respective, prin gratuitatea cursurilor. Iar in SUA profesia de inginer n-a mai avut mare cautare in randul tinerilor dotati intelectual, din cauza nesigurantei locului de munca si a salariilor neatractive. Tineretul a dat navala spre facultatile care scot bisnitari si escroci (comert, avocatura, etc).
America e trecuta de „varsta de aur”, e ca un om care se apropie de pensie, cu artroza, cu prostata marita, cu uzura cam peste tot. E in declin total. Vorba aia: „fiecare pasare pe limba ei piere”.
Numai un regim de forta (un fel de dictatura), care sa le bage americanilor pe gat reforme pe care ei nu sunt pregatiti sa le accepte, ar mai putea sa scoata SUA din letargie si degradare lenta. Nu ma refer la americanii de rand, la forta de munca, ci in primul rand la aia care duc un trai bun fara sa produca ceva concret, la bogatani si toata fauna de bisnitari, la sustinatorii globalismului.

jan dinu 25-12-2012 - 09:56

Domnilor , datzi acestei zi respectul cuvenit :
Este nasterea mintuitorului lumii shi – regele iudeilor – asha cum a
fost prorocit ,fie slavit in vecii vecilor …!
JD-USA

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult