*Opera Națională București (ONB) celebrează Ziua îndrăgostiților prin prezentarea, de miercuri, 12 februarie, până duminică, 16 februarie, a unora dintre cele mai faimoase povești de iubire din repertoriul liric universal, potrivit unui comunicat al ONB.
Conform ONB, iubitorii baletului și ai artei lirice vor putea urmări spectacolele: ‘Cenușăreasa’ de Serghei Prokofiev (12 februarie, ora 18:30), ‘Trubadurul‘ de Giuseppe Verdi (13 februarie, ora 18:30) și ‘Bărbierul din Sevilla’ de Gioachino Rossini (15-16 februarie, ora 18:30).
Sursa foto: operanb.ro
În plus, vineri, 14 februarie, Opera Națională București va prezenta, de la ora 18:30, un concert de Ziua îndrăgostiților, în care se vor interpreta câteva dintre duetele lirice celebre ale umanității cântând iubirea, precizează sursa citată.
Agenția Națională de Presă AGERPRES se numără printre partenerii media ai evenimentelor.
*Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), aniversează Ziua națională a lecturii (15 februarie), printr-o serie de activități cultural-educative, desfășurate de filiale în zilele de 13, 14 și 15 februarie.
Sursa foto: pmb.ro
În data de 14 februarie, de la ora 18:00, sediul central ‘Mihail Sadoveanu’ găzduiește un spectacol-lectură, susținut de studenții anului II ai Facultății de Arte – Universitatea Hyperion. Protagoniștii vor lectura fragmente din piesele de teatru ale binecunoscutului dramaturg și scriitor român Ion Băieșu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
De asemenea, Ziua națională a lecturii este celebrată și în filialele BMB, prin diverse activități, conform următorului program:
– Filiala ‘Nicolae Bălcescu’- 13 februarie, ora 15:00 – atelier de lectură, la care participă elevii de la Școala Șerban Vodă, și expoziție de carte dedicată personalităților Titu Maiorescu și Spiru Haret;
– Filiala ‘Nichita Stănescu’ – 13 februarie, ora 13:00 – atelier de lectură, la care participă elevii de la Școala Teddy Bear;
– Filiala ‘Nicolae Labiș’- 13, 14 februarie, ora 10:00 – atelier de lectură, la care participă copiii de la Grădinița nr. 272;
– Filiala ‘Mihai Eminescu’ – 13 februarie, ora 13:00 – atelier de lectură și expoziție de carte;
– Filiala ‘Vasile Alecsandri’ – 14 februarie, ora 11:30 – atelier de lectură;
– Filiala ‘Marin Preda’ – 14 februarie, ora 14:00 – club de lectură, la care participă elevii de la Liceul Bilingv ‘Olga Gudynn’;
– Filiala ‘Dimitrie Bolintineanu’ – 14 februarie, ora 10:00 – club de lectură, intitulat ‘Cartea, prietena mea’;
– Filiala ‘Liviu Rebreanu’ – 14 februarie, ora 12:00 – atelier de lectură, la care participă adolescenții din comunitatea filialei;
– Filiala ‘Bogdan Petriceicu Hașdeu’ – 15 februarie, ora 11:00 – atelier de lectură;
– Filiala ‘Petre Ispirescu’ – 14 februarie, ora 12:30 – atelier de lectură, intitulat ‘Lectura te face om”;
– Filiala ‘Lucian Blaga’ – 14 februarie, ora 12:00 – atelier de lectură cu tema ‘De ce citim?’, la care participă elevii clasei a XI -a de la Colegiul Național ‘Mihai Viteazul’.
* ‘Rigoletto’, una dintre cele mai interpretate opere din lume, va putea fi văzută sâmbătă, 15 februarie 2025, la ora 18:30, în Sala Operei pe scena Operei Brașov. ‘Rigoletto’, bufonul cu destin tragic, din capodopera care poartă același titlu, compusă de Giuseppe Verdi, împreună cu alte două opere ale compozitorului, ‘La Traviata’ și ‘Aida’, sunt printre cele mai interpretate lucrări la nivel mondial. Conform statisticilor, fiecare spectacol amintit se joacă, în medie, de 300 – 400 ori anual, se arată într-un comunicat al Operei Brașov.
Sursa foto: fest.ro
Premiera mondială a ‘Rigoletto’ a avut loc la 11 martie 1851, la Teatrul ‘La Fenice’ din Veneția, bucurându-se de un succes extraordinar. Opera lui Verdi se bazează pe o piesă a lui Victor Hugo, iar compozitorul spera inițial să folosească chiar numele piesei, ‘Le roi s’amuse’ (Regele se amuză). Când titlul a fost respins, el a sugerat ‘La Maledizione’ (Blestemul), înainte de a decide, în cele din urmă, să numească opera după cvasi-protagonistul ei. ‘La maledizione’ se referă la blestemul adresat ducelui de Mantova și lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de duce, cu încurajarea lui Rigoletto. Blestemul se împlinește când Gilda, unica fiică a lui Rigoletto, se îndrăgostește de duce și își sacrifică viața pentru a o salva pe a acestuia de asasinii angajați de tatăl ei.
Numele bufonului ducelui și, totodată, al personajului din titlu, Rigoletto, este adaptat din cuvântul francez ‘rigoler’, care înseamnă ‘a râde’. În piesa originală a lui Victor Hugo, bufonul se numea Triboulet, numele adevărat al bufonului regelui Francois I. Însă apelativul trebuia schimbat pentru a obține aprobarea cenzorilor, de aceea libretul a trebuit să fie supus unor revizuiri substanțiale.
Conducerea muzicală a spectacolului va fi asigurată de maestrul Traian Ichim. Regia artistică îi aparține lui Matteo Mazzoni (Italia). Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș Cohal. Asistent regie: Silvia Papadopoulos. Asistent mișcare scenică: Diana Drăgan. Bodypainting: Giusy Campolungo, Lucia Postacchini. Regie scenă: Alina Nistor, Silvia Papadopoulos, se mai arată în comunicat.
*Regizorul Botond Nagy montează, în premieră, la Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București (TNB), la 16 februarie 2025, piesa ‘Proorocul Ilie’, o povestire despre apocalipsă de Tadeusz Slobodzianek. Este cea de-a doua montare pe care o realizează Botond Nagy la Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București, după ‘Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals’ de Matei Vișniec, conform unui comunicat al TNB.
Sursa foto: tnb.ro
Lucrările lui Tadeusz Slobodzianek (regizor, dramaturg, director de teatru) sunt printre cele mai originale din dramaturgia poloneză contemporană și au fost răsplătite cu prestigioase distincții literare poloneze. Între cele mai cunoscute creații ale sale se numără tripticul de scenă constând din dramele: ‘Țarul Nicolae’ (1985), ‘Profetul Ilya’ (1992) și ‘Moartea unui profet’ (2011).
‘Proorocul Ilie’ se bazează pe informațiile publicate de Wlodzimierz Pawluczuk, sociolog și cercetător în domeniul religiei, care a descris fenomenul profetului Ilya, în studiul său din 1974, centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea poloneză de nord-est Bialystok, în anii ’30 – ’40, se mai arată în comunicat.
Pentru Botond Nagy, ‘Proorocul Ilie’ este ‘un text provocator și obraznic’, ‘o povestire de necrezut în XIV scene’ (subtitlul dat de autor), cu 14 personaje, o poveste dură, pe care regizorul o îmbracă într-o imagine axată pe lumină. ‘Totul este foarte comic și în același timp foarte dureros’. Botond Nagy invită cu această nouă montare la o meditație profundă și sinceră despre credință și religie.
Din distribuție fac parte actorii: Richard Bovnoczki, Aylin Cadîr, Florentina Țilea, Silviu Mircescu, Emilian Mârnea, Răzvan Oprea, Ofelia Popii, Florin Călbăjos, Lari Giorgescu, Vitalie Bichir, Mihai Calotă, Leonard Chionac, Oana Laura Gabriela, Teo Dincă.
Scenografia este semnată Irina Moscu, muzica originală și sound design – Claudiu Urse, lighting design și video design – Cristian Niculescu.
