Acasa Cultura-ReligieCultura Dinu C. Giurescu la 85 de ani

Dinu C. Giurescu la 85 de ani

scris de Z.V.
38 afisari

Istoricul Dinu C. Giurescu, membru al Academiei Române, s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti.

Dinu C. Giurescu la 85 de ani

Absolvent al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, el şi-a susţinut teza de doctorat în 1965. A fost muzeograf la Muzeul de Artă din Bucureşti, secţia artă veche românească (1956-1964), cercetător la Oficiul de studii şi documentare al Ministerului de Externe (1964 – 1968), profesor la Institutul de Arte Plastice ‘Nicolae Grigorescu’, ‘visiting-professor’ la William Paterson College, Wayne, New Jersey şi la Texas A’M University College of Liberal Arts, History Department, Colege Station Texas. Este profesor de istorie contemporană la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.
Activitatea sa ştiinţifică, reunită în numeroase studii şi lucrări, cuprinde o arie bogată şi diversă: arta românească a sec. XIV-XVIII (‘Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi’, ‘Date asupra picturii istorice româneşti’, ‘Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în sec. XIV-XVI’); studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII (‘Ţara Românească în sec. XIV-XV’, 1973, lucrare distinsă cu Premiul ‘Nicolae Bălcescu’ al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc şi al relaţiilor economice ale ţărilor române în sec. XI-XIX (‘Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu’; ‘Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în sec. XIV-XVI’).
De asemenea, Dinu C. Giurescu a întocmit sinteze de istorie naţională (‘Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi’, 1971; ‘Istoria românilor’, 1974-1975, întocmită în colaborare; ‘Istoria ilustrată a românilor’, 1981-1982) şi monografii, precum ‘Ion Vodă cel Viteaz’ (1974). O atenţie aparte a acordat şi problemelor de istorie europeană: formarea popoarelor şi a statelor europene în sec. V-XI; sinteza bizantină din sec. IV-XV; mişcarea pentru independenţă naţională dintre 1815-1850 (‘Meridiane europene: note privind istoria Europei în sec. V-X’; ‘Meridiane europene: Sinteza bizantină. Note privind istoria Europei 1815 -1849′).
El a militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat lucrarea ‘The Razing of Romania’s Post’ (1988). A participat la numeroase reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate (Aix-en-Provence, Berna, Cambridge, Dallas, Geneva, Londra, New York, Oxford, Paris, Washington ş.a.). Membru corespondent al Academiei Române (din 13 nov. 1990), a fost ales membru titular, în cadrul Adunării Generale desfăşurate pe 21 decembrie 2001.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult