Acasa Cultura-ReligieCultura Herta Müller: Pentru România este mai rău decât pentru mine

Herta Müller: Pentru România este mai rău decât pentru mine

scris de Ziua Veche
8 afisari

.Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009, a declarat luni, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă, că prestigioasa distincţie i-a schimbat viaţa doar „pe dinafară”, în particular fiind aceeaşi persoană.

Scriitoarea Herta Müller este prezentă la Bucureşti pentru a participa, luni şi marţi, la o serie de evenimente care marchează lansarea, la Editura Humanitas, a unei serii de autor care îi este dedicată. Evenimentele dedicate scriitoarei fac parte din campania care marchează 20 de ani de la fondarea editurii.

Vizita în România a celebrei scriitoare a debutat, luni, cu o conferinţă de presă, la care a participat şi Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas.

„Altă dată, când am fost în România, nu am avut conferinţă de presă. Acum nu mai scap de conferinţe de presă. În viaţa mea particulară nu s-a schimbat nimic”, a declarat Herta Müller, citată de Mediafax.

Întrebată dacă îi este teamă că în România au rămas încă foşti membri ai Securităţii, Herta Müller a mărturisit: „Nu ştiu dacă mi-e teamă, nu mi-e teamă. Chiar dacă ştiu sau simt (că sunt urmărită, n.r.), nu mi-e frică”. „Eu cred că ei sunt peste tot, că nu s-au dizolvat în aer şi persoanele sunt în ţară. Normal nu este, că au poziţii bune şi că au căzut în picioare”, a adăugat scriitoarea. „Nu mi-e frică. Eu cred că intenţiile lor nu mai sunt aceleaşi care au fost în timpul dictaturii. Dacă vor să ştie unde mă duc…, treaba lor”, a spus scriitoarea.

„Pentru România este mai rău decât pentru mine. Cred că fiecare care stă aici a sperat că, după căderea dictaturii, o să fie lucrurile clarificate. Cred că asta i-a dezamăgit pe toţi, nu numai pe mine. Dacă numărul şi densitatea unor persoane cu acest trecut este atât de mare (…) înseamnă că ei fac o clasă”, a afirmat Herta Müller.

În ceea ce priveşte situaţia membrilor fostei Securităţi din România, aceasta a spus: „Treaba României nu este ca eu să mă simt acasă. Ar fi bine dacă nu ştiu câte milioane de români s-ar simţi acasă”.

Scriitoarea a vorbit şi despre scriitorul Oskar Pastior, prietenul său, care i-a fost sursă de inspiraţie şi ajutor la scrierea romanului „Leagănul respiraţiei”. Potrivit unei dezvăluiri din presa germană, poetul Oskar Pastior – a cărui detenţie de cinci ani într-un lagăr sovietic din anii ’50 constituie subiectul celui mai recent roman („Leagănul respiraţiei”, tradus de curând la Humanitas Fiction) al laureatei premiului Nobel Herta Müller – a fost informator al Securităţii între 1961 şi 1968, anul în care a cerut azil politic în Republica Federală Germană.

„Oskar Pastior nu a avut ieşire. A venit din lagăr, a venit acasă şi a scris poezii (…) din aceste poezii i s-a făcut laţul. El a fost un om zdrobit (…) În declaraţia pentru angajament nu este vocabularul lui. Dacă el nu ar fi acceptat, ar fi fost închis. Rămânea să se spânzure sau să se interneze într-un spital psihiatric. Să cer asta este neomenesc”, a declarat Herta Müller, adăugând că, în asemenea situaţii, „fiecare caz este un caz singular”. Totodată, scriitoarea şi-a exprimat teama că descoperirea statutului de informator al lui Oskar Pastior ar putea fi, pentru nişte persoane fără scrupule, „un CEC în alb”.

Evenimentele dedicate scriitoarei Herta Müller vor continua, luni seara, la Ateneul Român din Capitală, cu o lectură publică şi un dialog între laureata premiului Nobel şi Gabriel Liiceanu.

Totodată, marţi, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Capitală va avea loc lansarea seriei de autor Herta Müller, cu romanele „Leagănul respiraţiei” şi „Călătorie într-un picior”, şi o sesiune de autografe. Publicat în 1989, „Călătorie într-un picior”, este primul roman scris de Herta Müller după ce a părăsit România.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult