Academicianul Mihai Cimpoi, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Romane, prezinta duminica, in cadrul CONFERINTELOR TEATRULUI NATIONAL BUCURESTI, la sala Atelier, incepand cu orele 11.00, conferinta cu tema „Europa, sarea Terrei – Ideea europeana ca idee romaneasca”.
Unitatea Europei este, astazi, vis, utopie si realitate
Napoleon se gandea la o unitate politica. Goethe – la o unitate culturala. Romanii au si ei un model de Europa unita: Stefan cel Mare lupta pentru o comuniune sub semnul crestinismului.
Eminescu vorbea, la 1870, despre necesitatea unei Ligi Spirituale Europene care sa armonizeze interesele speciale, adica nationale cu cele general-continentale.
Noica o vedea pusa sub semnul unui model valoric al unitatii/varietatii. Marin Sorescu scria despre darul romanilor de a reveni de pe meridiane europene acasa.
Conferinta, ca si cartea academicianului Mihai Cimpoi, ne vorbeste despre aceasta modelare romaneasca diferita a Europei.
Pornind de la constatarea ca „Ideea europeana, devenita pentru noi, romanii, o himera, o stea polara, un ravnit varf luminiscent al fiintei (…) e cuiul psihic batut in fiinta noastra, ceea ce ne agita timp de un secol si jumatate”, acad. Mihai Cimpoi face o trecere in revista a demersurilor prin care s-a manifestat, de-a lungul istoriei romanesti, aspiratia de integrare in Europa, precum si a celor mai importante curente de gandire pe aceasta tema. Conferinta incearca, totodata, o situare a culturii si civilizatiei romanesti in configuratia europeana, aducand, in acest sens, nenumarate exemple despre rolul culturii romane in modelarea ideii europene.
Intreaga expunere a conferentiarului e structurata in jurul unei metafore sugestive: „Ne-am gandit mai demult ca Europa poate fi comparata cu o Gradina a Hesperidelor. Ce atrage, metaforic vorbind, in Gradina Hesperidelor? – se intreaba Mihai Cimpoi. Europa ar fi tocmai o astfel de Gradina a Hesperidelor care reprezinta un univers, daca nu insusi Universul in sensul, mai realist, al unui domeniu material, intelectual si moral pus sub semnul unitatii. Oricum, vraja de a gasi marul de aur, de a asculta sirenele din Gradina Hesperidelor si de a privi Universul de pe piscurile Europei tine de vointa rational/irationala si nu i ne putem opune, chiar daca ar fi vorba de o frumusete negativa.”
Resuscitarea „ideii europene” in zilele noastre este de domeniul evidentei, aparand ca rezultatul firesc al vrerii romanesti de deschidere, de participare la istorie si de incadrare intr-un sistem de valori care este al culturii si civilizatiei europene, singura care ne poate da blazonul nobletei si care ne poate asigura – prin insasi aceasta incadrare – universalitatea.
Intrebarea, fatala, permanenta, este cum ne integram, acest spinos „cum” implicandu-l si pe dramaticul „cu ce”. Prin urmare, care ar fi drumurile spre Europa (sau mai sofisticat: prin ea catre ea, cea esentiala, adevarata) si care ar trebui sa fie comportamentul nostru „cultural”- iata o intrebare pe care conferentiarul de la Chisinau o lanseaza inclusiv publicului care va participa duminica la conferinta sa.
Despre Mihai Cimpoi:
Mihai Cimpoi s-a nascut pe 3 septembrie 1942 in localitatea Larga, judetul Hotin, Republica Moldova.
A urmat studiile universitare filologice la Chisinau.
Personalitate de exceptie, reputat critic literar, eminescolog, eseist si istoric literar de marca, un om de cultura implicat activ in viata civica a Basarabiei, totodata profund cunoscator al valorilor literaturii, culturii si filosofiei romane si universale.
Este unul dintre cei mai activi aparatori ai limbii romane in arealul unde se vorbeste ea, si o voce de mare autoritate, care a contribuit enorm la mentinerea unitatii acestei valori nationale
Primul mentor spiritual i-a fost George Calinescu, cu care a si fost adesea comparat. Ulterior, acestui model i s-au adaugat „modelul fiintial noicist” si influentele lui Heidegger, Kirkegaard, Mircea Eliade, Jung sau Lucian Blaga.
A scris si publicat studii de referinta aproape despre toti scriitorii romani din Republica Moldova si Romania.
A lucrat ca redactor la importante reviste si edituri din Republica Moldova (revista „Nistru”, editurile „Cartea Moldoveneasca” si „Literatura Artistica”) precum si ca secretar literar la Teatrul National si la Teatrul Poetic „Alexei Mateevici”.
In 1974, este acuzat de „nationalism” intr-un raport al primului secretar al C.C. al P.C.M. Refuzand ideologizarea marxist-leninista a literaturii, Mihai Cimpoi pledeaza constant pentru cauza romanismului. Scrie pe aceasta tema cateva carti remarcabile, cum ar fi: Marul de aur (1999), Cumpana cu doua ciuturi (2000, tradusa si in limba franceza), Brancusi, poet al ne-sfarsirii (2001) si multe altele.
De mentionat este si suita de dialoguri cu 74 eminescologi si traducatori ai lui Eminescu din mai multe tari, publicata in volumele Spre un nou Eminescu (Chisinau, 1998; Bucuresti,1994) si Ma topesc in flacari (1999, 2001).
In calitate de cercetator pasionat si avizat al operei si personalitatii lui Eminescu, i-a consacrat: Narcis si Hyperion (1979 etc.), Caderea in sus a Luceafarului (1996), Plansul Demiurgului (1998).
O alta contributie, de referinta pentru literatura romana, ramane monumentala O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia (prima editie: 1996, urmata de altele: 1997, 2002) – (monografie continuand demonstratia lui George Calinescu potrivit careia „Literatura romana este una si indivizibila„).
Este autor si coordonator al cunoscutului „Dictionar General al Literaturii Romane”, editat de Academia Romana
Dintre responsabilitatile sale amintim:
Coordoneaza directia de Literatura romana moderna a Institutului de Literatura si Folclor din Chisinau.
Din septembrie 1991, este presedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Ulterior devine si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Consiliului Director al acesteia. De asemenea, este membru al Organizatiei Mondiale a Scriitorilor (a PEN clubului).
Din septembrie 1991 este ales membru de onoare al Academiei Romane si membru titular al Academiei de stiinte din Moldova.
Este Doctor in stiinte filologice si Profesor universitar.
In 2007 devine Doctor Honoris Cauza al Universitatii „Danubius” din Galati, Romania.
