Acasa Cultura-ReligieCultura Obiceiuri-datini populare. Sfantul Andrei, noaptea strigoilor si a lupilor

Obiceiuri-datini populare. Sfantul Andrei, noaptea strigoilor si a lupilor

scris de L.M.
26 afisari

Obiceiuri si datini populare de Sfantul Andrei, cunoscuta si sub numele de noaptea strigoilor si a lupilor. Pe 30 noiembrie este una din sarbatorile crestine cele mai importante – Biserica Ortodoxa Romana il praznuieste pe Sfantul Andrei, apostolul care a crestinat pentru intaia oara locuitori de pe meleagurile tarii noastre.

Obiceiuri-datini populare. Sfantul Andrei, noaptea strigoilor si a lupilor

Obiceiuri-datini populare. Sfantul Andrei, noaptea strigoilor si a lupilor

La aceasta data, traditia si obiceiurile populare romanesti ies la suprafata in toata complexitatea si farmecul lor. Legat de aceasta zi, credinta populara insiruie multe traditii, pe langa cele cu insemnatate religioasa fiind pastrate si unele desprinse din sarbatori mai vechi. Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. Santandrei a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie).

El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine, scrie crestinortodox.ro.

Unul din elementele care s-au propagat de pe vremea sarbatorilor romane si tracice este cel legat de lupi. Astfel, in sate din diferite zone ale tarii, in ziua de Sfantul Andrei oamenii nu matura si nu arunca nimic afara, pentru ca lupii sa nu le manance vitele. Se spune ca, in aceasta noapte, lupii se aduna si pot sa vorbeasca, iar cel care ii aude va muri. Ajunul de Sfantul Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica, aceasta fiind clipa prielnica pentru a obtine informatii despre anul care vine. De asemenea, „Andreiu- cap de iarna” cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. In Bucovina se crede ca in aceasta noapte „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor”. Aparitia celor doi sfinti-mosi, Mos Andrei si Mos Nicolae, inceputul iernii si punerea in miscare a haitelor de lupi sunt semne evidente de imbatranire si degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deterioreaza neincetat, astfel ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfantul AndreiSpiritele mortilor ies din morminte

Strigoii si lupii

Noaptea Strigoilor – se ajunge la starea simbolica de haos, cea de dinaintea creatiei. Este noaptea de spaima, intrucat spiritele mortilor ies din morminte. Strigoii sunt foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Ei calatoresc pe pamant si pe ape, scotand sunete infricosatoare, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi. Prin unele parti se crede ca strigoii iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile de pe fata.

Ziua Sfântului Andrei se numeşte şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfaţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că “îşi vede lupul coada”.

În noaptea de 30 noiembrie lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte prada, pentru iarna care începe, fiecărui lup. Ca să-şi apere gospodăria de lupi, se obişnuieşte şi astăzi la ţară să se ungă ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi. În unele parţi se ung cu usturoi chiar şi fântânile. Alţi gospodari fac o cruce de ceară şi o lipesc la vite, însă numai la cele de parte bărbătească: boi, berbeci, armăsari, ţapi, anume pe cornul din dreapta. De la această zi şi până la Crăciun, gospodinele nu mai ţes în război şi nu torc, de frică să nu se supere Maica Domnului pe ele.

De Sfantul Andrei se deschid cerurile

Tot din cauza lupilor, nu se matură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptană, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sfântul Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sfântul Andrei se deschid cerurile.

Noaptea de ajun precum şi în ziua Sfântul Andrei se crede că este prielnică anumitor practici şi farmece de dragoste. Una dintre acestea este Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă, cu mâncare şi băutură abundentă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi. În unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cântă şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la Păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi priveghiat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş.

Sfantul Andrei si graul incoltit

Fata de măritat prepară o “Turtucă de Andrei”, turtiţă subţire din făină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei şi o mănâncă înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apă ca să-şi potolească setea urma să o ceară de nevastă în cursul anului.

Tot pentru a visa ursitul, fetele îşi pot pune sub pernă 41 de bobi de grâu. Dacă băiatul din vis vine şi le culege, atunci acela va fi alesul. Tot de Sfântul Andrei este păstrat obiceiul de a pune la încolţit grâu. El va fi aşezat la lumină şi udat frecvent, iar de Anul Nou se va interpreta: al cui va fi mai înalt şi mai bogat, acela va avea mai mult noroc şi va fi mai sănătos. Sfântul Andrei este socotit început de iarnă, numindu-se şi “Andrei-de-iarnă”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult