Acasa Cultura-ReligieCultura Obiceiuri populare din Săptămâna Patimilor

Obiceiuri populare din Săptămâna Patimilor

scris de A.B.
24 afisari

Umblă vorba prin bătrâni că în Săptămâna Patimilor se face curăţenie în godpodării. Casele trebuie să strălucească pentru că altfel te blestemă dacă Paştile le prind necurăţate.

obiceiuri pasti

n24plus

Ei bine, în Săptămâna Patimilor se face curăţenie generală în gospodării. Casele se văruiesc, mobila se spală, curţile se mătură, gardurile se repară. Şi bărbaţii pun umărul la curăţenia de primăvară în Săptămâna Patimilor.

După ce gospodăria a fost curăţată, În Joia Mare, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, preotului, sătenilor, în cimitir sau pe la casele lor.

În Joia Mare, femeile trebuiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie cu chip fioros,  care pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor nemăritate.

Joimăriţa ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de canepă găsite netoarse.

Nici flăcăii leneşi nu scăpau prea uşor de pedepsele Joimăriţei. De fapt, Joimariţa era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare ţi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemunca.

Şi uita aşa, de frica Joimăriţei, treburile mergeau ca pe roate.

Se trecea apoi la prepararea cozonacilor cu mac si nucă, copţi în forme speciale de ceramică. Pasca cu brânză dulce, era pregătită cu mare atenţie şi, la sfârşit, trebuia împodobită cu ornamente în formă de floare. Spre seară, fetele tinere se apucau de încondeiatul ouălor.

Ultima vineri din Postul Mare este Vinerea Patimilor, zi în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.

Se spune că în Vinerea Mare nu ai voie să coci nimic, altfel, coptura nu este mâncată nici măcar de peşti.

Tot de pe la sate adunate, în Sâmbăta Mare femeile trebuie pregătească bucatele pentru masa de Paşti, să aerisească încăperile şi să-şi pregătească straiele pe care le îmbracă în zilele de Paşti

De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura şi borşul de miel. După ce bucatele sunt terminate, fiecare gospodină îşi pregăteşte coşul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfinţire. Pasca, cozonacul, ouăle încondeiate,cârnaţii şi friptura de miel sunt frumos aşezate în coş. Totul se acoperă cu cel mai frumos şterger, semn de preţuire a sărbătorii pascale. Nu uitaţi să puneţi în coş şi o ramură de busuioc. Se spune că aduce sănătate şi noroc.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult