Acasa Cultura-ReligieCultura Românii din Serbia, supuşi unui abuz fără precedent

Românii din Serbia, supuşi unui abuz fără precedent

scris de M.A.
25 afisari

Cei peste 300.000 de români din Valea Timocului sunt supuşi la abuzuri fără precedent, în special, în privinţa libertăţii religioase. La care se adaugă şi încercarea autorităţilor sârbe de a impune artificial o minoritate vlahă.

România Serbia români Timoc

Românii din Serbia, supuşi unui abuz fără precedent (foto: youthvoice.ro)

Aceste probleme au fost sesizate de reprezentanţii comunităţilor de români din Serbia, în cadrul unei dezbateri organizate la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, de eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu. Eurodeputatul român Victor Boştinaru a apreciat că România trebuie să fie o susţinătoare a aderării Serbiei la Uniunea Europeană şi că nu poate exista un proces real de extindere fără Serbia, dar că trebuie respectate drepturle comunităţii româneşti. „Cred că problematica aceasta a comunităţii româneşti din Serbia trebuie rezolvată aproape exclusiv în plan bilateral, prin cooperare, prin dialog, şi regret că acest lucru nu s-a întâmplat până astăzi aşa, aici fiind o contribuţie importantă a Belgradului, care adeseori a mimat această cooperare. Vreau să contez pe angajamentul sincer proeuropean al numeroşilor mei prieteni de la Belgrad ca să nu mai deranjăm PE cu un subiect care ar fi trebuit să fie rezolvat de mult timp între Bucureşti şi Belgrad”, a afirmat Boştinaru, care este preşedinte al grupului informal „Prietenii Serbiei” din cadrul PE, transmite Agerpres.

Drepturi, doar pe hârtie

„În declaraţiile publice ale autorităţilor se spune clar că Serbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorităţi, care prevede un maxim de drepturi pentru minorităţile din Serbia, în comparaţie cu legea europeană. În ciuda acestui fapt noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbeşte public de prietenia dintre Serbia şi România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: Unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre ţările noastre vecine? Oare noi, ca minoritate, nu reprezentăm un pod de colaborare?”, s-a întrebat preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia (MDRS), Dimitrie Crăciunovici.

Reprezentantul românilor din Valea Timocului a atras atenţia că dacă partea sârbă va continua să nu respecte protocolul semnat la 1 martie, la Bruxelles, cu autorităţile române, în cadrul comisiei mixte, în ceea ce priveşte românii din Serbia de răsărit, atunci cu siguranţă statutul acestei minorităţi nu se va îmbunătăţi după aderarea Serbiei la UE. Dimitrie Crăciunovici cere ca ca legea pentru minorităţi din Serbia, adoptată în urmă cu trei ani, să fie pusă în aplicare şi pe teritoriul Serbiei de răsărit ca şi pe teritoriul Voivodinei.

Printre drepturile cerute autorităţilor sârbe se numără introducerea învăţământului în limba română în programa şcolară, retransmiterea în zonă a programelor radio şi de televiziune de la Novi Sad, finanţarea de către Ministerul sârb al Culturii a publicaţiei lunare „Vorba noastră”, dreptul de a ţine slujba în limba română pentru preoţii din localităţile româneşti sau mixte, reprezentare proporţională cu numărul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfăşurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicaţi români.

Cetăţenie dublă

„De la ţara-mamă, România, cerem cetăţenie dublă numai pentru românii declaraţi, nu pentru aşa-numiţii vlahi, pentru că în rândurile lor sunt numeroşi sârbi care nici nu vorbesc limba română. De asemenea, cerem României să îi solicite Serbiei respectarea prevederilor incluse în protocolul semnat la Bruxelles„, a mai spus Crăciunovici în dezbaterea de la Bruxelles.

La rândul său, Alexander Bălan, preşedintele Uniunii Românilor din Banat, a afirmat că progresul în implementarea memorandumului semnat la Bruxelles de preşedinţii român Traian Băsescu şi sârb Boris Tadic este „deocamdată inexistent” în ceea ce priveşte românii timoceni. „Ei nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate româneşti, câte o oră pe săptămână, din 200 de sate”, a declarat Bălan.

Slujbe religioase în limba română

El precizează însă că problemele cele mai mari există când vine vorba de religie. „Biserica Ortodoxă Română este recunoscută numai în regiunea Banatului sârbesc, deci la noi în Voivodina şi nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulţi români. Credincioşii şi Biserica Ortodoxă Română se descurcă cum pot, construind biserici pe pământuri private, de multe ori şi în case, ceea ce este inacceptabil. Într-o localitate, Bobova, din regiunea Timocului, au fost recent chiar şi bătăi, ameninţări, apel la război din partea preoţilor sârbi, care nu permit ca românii localnici să aibă bisericuţa lor românească ortodoxă. Eu personal am crezut că în Europa libertatea religioasă este garantată prin lege, dar se pare că în Serbia nu este cazul. Este un abuz fără precedent şi cred că toate religiile ar trebui să fie libere să se dezvolte în Serbia„, susţine Alexander Bălan.

El a reamintit celor prezenţi că în secolul al XIX-lea, când teritoriul a fost încorporat de Serbia, în Timoc existau circa 80 de biserici şi 17 mănăstiri ortodoxe, însă „toate au fost distruse sau preluate de Biserica Ortodoxă Sârbă”.

O nemulţumire generală a românilor din Valea Timocului şi Voivodina este aceea că până în prezent nu s-au concretizat demersurile pentru a li acorda cetăţenie dublă. „Noi suntem românii fără cetăţenie română. Cetăţenie dublă în Serbia au maghiarii, bulgarii, bosniacii, croaţii, numai noi nu”, afirmă preşedintele Uniunii Românilor din Banat.

Vlahii, o invenţie a Belgradului

Ioan Aurel Pop, rectorul universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prezent la dezbatere, a făcut o paralelă între tentativa autorităţilor sârbe de a impune ideea unei minorităţi artificiale vlahe distincte de cea română, şi situaţia secuilor din România.

„Maghiarii reprezintă 6% din populaţia României, ceea ce înseamnă circa 1,2 milioane de oameni. În Transilvania maghiarii reprezintă 16% din populaţie, Transilvania reprezentând 40% din populaţia ţării. Între maghiari, există 350.000 de oameni care se declară secui, şi care au Consiliul Naţional Secuiesc. Unii dintre ei pretind că vorbesc limba secuiască, iar la ultimul recensământ câteva sute dintre ei s-au declarat secui. Dar ei sunt parte integrantă a minorităţii ungare. Nimănui dintre politicienii români nu i-a trecut prin minte să despartă naţionalitatea ungară de 1,2 milioane şi să facă 400.000 de secui, era mai uşor. Ei, secuii, se pot declara liniştiţi secui dacă vor, dar ei vorbesc limba maghiară, la şcoală învaţă limba maghiară, aceleaşi manuale de limbă maghiară sunt folosite şi pentru ei, şi pentru ceilalţi. Mai mult, ei învaţă şi istoria propriei minorităţi, chiar în opoziţie cu viziune oficială a istoriei româneşti, a Academiei Române”, a declarat Ioan Aurel Pop.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult