Acasa Cultura-ReligieCultura Românii din Ucraina, loviţi irecuperabil

Românii din Ucraina, loviţi irecuperabil

scris de M.A.
5 afisari

20 de ani de condamnare a politicii de deznaţionalizare a românilor din Ucraina de către intelectualii din Cernăuţi, Sudul Basarabiei şi Maramureşul Istoric nu au schimbat radical situaţia conaţionalilor noştri, scrie Jurnal de Chişinău.

Universitatea din Cernauti

Universitatea din Cernauti (foto Jurnal.md)

Această chestiune nu a fost niciodată una de primă importanţă pentru politicienii din România şi R. Moldova. Totuşi, gheaţa s-a spart şi presa de peste Prut a devenit mai receptivă faţă de încălcările drepturilor românilor din teritoriile ocupate, în condiţiile unor tratate de bază dintre Ucraina, România şi R. Moldova, dar şi a legislaţiei internaţionale privind minorităţile naţionale.

Paria pe cale de dispariţie, în atenţia presei din România

Politica Kievului vizând învăţământul de limba română, presa băştinaşilor, patrimoniul lor naţional, relaţiile culturale cu România şi R. Moldova au devenit subiecte de maxim interes pentru unii colegi de peste Prut. Situaţia mai dificilă decât în fosta URSS a conaţionalilor din fostele teritorii ale patriei istorice ţine treaz nu doar interesul presei, dar şi al opiniei publice româneşti. De menţionat aici recentul volum Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”, semnat de George Damian şi Cătălin Vărzaru, care ne dezvăluie tabloul sinistru al purificării etnice a românilor din Bugeac, sudul Basarabiei sau regiunea Odesa, după denumirea oficială.

Pe de altă parte, şi în Regiunea Cernăuţi se împuţinează şcolile cu predare în limba română, absolvenţii de licee şi facultăţi din România, originari din teritoriile ucrainizate, nu mai pot reveni să muncească nici în Sudul Basarabiei, nici în Maramureşul Istoric şi nici în Nordul Bucovinei. Mormintele marilor noştri înaintaşi, precum cel al lui Aron Pumnul, transilvăneanul care a redeşteptat la viaţă naţională intensă românii din Bucovina austriacă, sau al lui Iancu Flondor, unificatorul Bucovinei cu România în 1918, şi a multor altor mari personalităţi, care îşi dorm somnul de veci în Cernăuţi, continuă să se afle în pericol de dispariţie.

Mormintele înaintaşilor din Cernăuţi, în acelaşi pericol de vandalizare

Încă prin 1992 marelui Iancu i-a fost smulsă crucea de pe mormânt. Fosta reşedinţă a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, unde a avut loc Congresul General al Bucovinei, care a decis Unirea cu Ţara, găzduieşte în prezent Universitatea “Yuriy Fedkovych” şi nicio inscripţie nu mai aminteşte de acel eveniment istoric. Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din Europa de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, din Sudul Basarabiei, de zeci de ani, se află într-o stare avansată de degradare. Obiectivele noastre culturale din Hotin, Ismail şi Reni abia încep să revină în atenţia savanţilor noştri.

Continuarea la Jurnal.md

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult