Acasa Cultura-ReligieCultura Taraba lui Cristinel (19) JEAN H. FRAGONARD

Taraba lui Cristinel (19) JEAN H. FRAGONARD

scris de Ziua Veche
3 afisari

Jean Honore Fragonard s-a nascut la Grasse, Alpes Maritimes, localitate din sudul Frantei, in 5 aprilie 1732, fiul lui Francois Fragonard si Francoise Petit. Familia se muta la Paris si Jean Honore lucreaza o perioada in cancelaria unui notar. Aici isi petrece timpul mai mult desenand astfel ca parintii il trimit sa studieze desen si pictura cu Jean Simeon Chardin. Dupa sase luni este primit in atelierul lui Francois Boucher, unul dintre pictorii cei mai renumiti din Paris in acea perioada. Recunoscand talentul tanarului dar si lipsa de experienta, Boucher il pune sa realizeze replici ale tablourilor sale. Desi este inca elev al Academiei, Fragonard a castigat Prix de Rome in 1752.

Studiaza apoi trei ani cu Charles Andres van Loo dupa care pleaca la Roma. In Italia, Jean Honore Fragonard devine un pictor desavarsit. Aici se imprieteneste cu pictorul Hubert Robert, plecand impreuna in 1760 intr-un turneu si realizand nenumarate lucrari ilustrand peisajele intalnite. Studiaza deasemeni arta renascentista fiind fascinat de Tiepolo.
Dupa ce se intoarce in Franta, prezinta in anul 1765 tabloul Coreseus et Callirhoe reusind sa treaca de prima etapa pentru a deveni membru al Academiei de Arte Frumoase, insa curand va renunta la apartenenta definitiva si deci la o cariera oficiala.
Se casatoreste cu Marie – Anne Gerard in 17 iunie 1769, fiica unui producator de parfumuri.
Incepand cu anul 1770 primeste comenzi de la palatele Louvre si Belevue pentru picturi decorative. Doamna de Barry, favorita regelui Ludovic al XV-lea, ii solicita un ciclu de tablouri de mari dimensiuni pentru resedinta sa de la Louvenciennes. Fragonard a realizat “Les progres de lamore dans le coeur dune jeune fille”, ciclu constand din 14 tablouri, insa un au fost acceptate de rege deoarece nu se incadrau cu stilul neo-clasic al pavilionului.

{gallery}gallery/04/taraba_19{/gallery}

Intrucat primeste multe comenzi si angajeaza ucenici, Fragonard se imbogateste. In 1773 pleaca intr-o lunga calatorie impreuna cu sotia sa Anne–Marie in Italia unde vor petrece iarna la Roma. La venirea primaverii se duc la Napoli, iar la intoarcerea spre Franta fac numeroase popasuri la Florenta, Venetia, Viena, Praga, Dresda, Frankfurt si Mannheim. Ajuns la Paris in toamna anului 1774, Fragonard incepe initierea fiului sau Alexandre Evariste Fragonard in arta picturii. Tanarul va deveni apoi ucenicul lui Louis David participand pentru prima data in 1797 la expozitia de la Salonul Oficial. Fiica artistului Rosalie Fragonard va deveni deasemeni modelul favorit.
Freganard este nevoit sa paraseasca Parisul impreuna cu familia dupa izbucnirea Revolutiei Franceze in 1789, dar revine in 1791. Intra in Comune des Arts, ajutat de prietenul sau Louis David, apoi devine membru al Conservatorului de Arte si Meserii. Aici se ocupa de administrarea si organizarea colectiilor de arta de la viitorul muzeu Louvre. In 1797 va administra si organiza si noul muzeu ce va lua fiinta la Versailles.
Paraseste in 1806 Louvre si se muta intr-o locuinta din gradinile Palais Royal. Moare subit pe 22 august 1806 in timp ce manca o inghetata, fiind inmormantat in cimitirul vechi din Moumartre.
Jean Honore Fragonard a influentat intreaga pictura moderna franceza a secolului al XIX-lea, printre admiratorii cei mai de seama ii intalnim pe Pierre Auguste Renoir si nepoata pictorului, Bertha Morisot. A fost unul dintre cei mai prolifici artisti lasand in urma sa 550 de tablouri dintre care doar sase fiind datate si foarte multe desene si gravuri. Pot fi admirate in Muzeul Metropolitan din New-York, Muzeul Louvre, Muzeul de Arte Toledo din Ohio sau in colectia Wallace. De asemeni intalnim lucrari ale artistului si la Banca Nationala a Frantei sau in muzeele din  Lille, Besancon, Ruan, Tours, Nantes, Avignon, Amiens, Grenoble, Nancy, Orleans, Marseilles, Chantilly sau la Colectia Carmen a Muzeului Thyssen-Bornemiszo.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult