Rubens, mai degraba Ryubens (Rubens), Peter Paul (1577-40), a fost un mare pictor flamand. Din 1589 a trait in Anvers, unde a primit o educatie completa in arte liberale. In anul 1589 tanarul Rubens este inscris la cea mai buna scoala din Antwerpen, condusa de eruditul Rumboldus Verdonck, unde, copiind ilustratii biblice, descopera maiestria desenului.In anul 1591, incepe sa studieze pictura in atelierul peisagistului Tobiasz Verhaecht din Antwerpen. Dupa un scurt stagiu in atelierul lui Adam van Noort, Rubens devine in 1596 elevul lui Otton van Veen (numit si Vaenius), un pictor al carui stil este influentat de maestrii italieni din vremea respectiva. La varsta de 21 de ani, fiind deja pictor independent, Rubens este primit in breasla de pictori a orasului Antwerpen, dar – la sfatul maestrului sau – se hotaraste sa plece in Italia. Intre 1600-1608 Rubens calatoreste in Italia.
Rubens calatoreste mai intai la Venetia, unde descopera pictura lui Tiziano, pentru care are o deosebita admiratie. La Mantua este fascinat de decoratiile din Camera degli Sposi realizate de Andrea Mantegna si de frescele executate de Giulio Romano. In Florenza executa schite dupa Batalia de la Anghiari a lui Leonardo da Vinci si studiaza sculpturile de la mormintele familiei de Medici ale lui Michelangelo.
La Roma are posibilitatea sa studieze operele lui Michelangelo din Capella Sixtina, stampele lui Rafael de la Vatican, picturile lui Caravaggio, precum si sculptura antica. Anii petrecuti in Italia s-au concretizat in opere destinate printului Vincenze Gonzaga din Mantua, in pictura unui triptic destinat capelei Santa Croce in Gerusalemme din Roma, precum si in executarea portretelor unor aristocrati din Genova.
Revenind la Anvers, Rubens a luat locul pictorului de curte al Infantei Isabella de Austria. In 1611 Rubens termina tripticul Inaltarea Crucii si incepe lucrul la Coborarea de pe cruce, ambele opere destinate catedralei din orasul Antwerpen. In anii urmatori picteaza mai ales tablouri cu tematica religioasa, dar primeste si comenzi cu teme laice pentru un grup de negustori din Genova, reprezentand scene din viata consulului roman Detius Mus, sau o serie de tablouri infatisand Faptele lui Constantin pentru regele Ludovic al XIII-lea al Frantei.
In acelasi timp, Rubens executa mai multe portrete, in spiritul traditiilor secolului XVI -Tarile de Jos („Autoportret cu sotia sa, Isabella Brant, 1609, Alte Pinakothek, München), care se disting prin simplitatea intima a compozitiei, grija iubitoare a recrea aspectul modelului si haine elegante. In 1612-1620 s-a format un stil de maturitate a lui Rubens. Revenind la teme derivate din Biblie si mitologia antica, artistul le-a tratat cu mare curaj si libertate. Figuri umane, zeitati antice, animale sau arhitectura maiestuoasa in fantastice tesuturi in picturile lui Rubens, in compozitii complexe.
{gallery}gallery/08/taraba_37{/gallery}
Frumusetea corpului uman gol, celebreaza bucuria senzuala de existenta pamanteasca.
Ajuns in culmea gloriei, Rubens incepe o serie de cicluri decorative de mare amploare, ca decorarea bisericei iezuitilor Sfantul Carol Boromeusz din Antwerpen, mari panouri decorative pentru Palatul Luxemburg din Paris la comanda reginei Maria de Medici. In 1626 moare Isabelle Brandt, sotia sa. Indurerat, Rubens continua sa calatoreasca mult, indeplinand si misiuni diplomatice la Madrid sau Londra.
In ultimii ani, Rubens se concentreaza cu precadere asupra temelor mitologice, cu predilectie dionisiace.
In anul 1630, Rubens este ridicat la rangul de cavaler de catre regele Carol I al Angliei, iar un an mai tarziu este innobilat de regele Filip IV al Spaniei. Continua executarea unor opere de pictura cu caracter monumental dupa Metamorfozele lui Ovidiu, precum si Judecata lui Paris, Sarbatoarea lui Venus, Cele trei Gratii si altele.
Incepand cu anul 1637, crizele de artrita de care suferea de mai multi ani se indesesc si devin tot mai grave.
La 30 mai 1640, Peter Paul Rubens inceteaza din viata. Este inmormantat in biserica Sfantul Iacob din Antwerpen, chiar sub tabloul pictat de el, Sacra Conversazione.
