Acasa Cultura-ReligieCultura Taraba lui Cristinel (50) DAVID

Taraba lui Cristinel (50) DAVID

scris de Ziua Veche
12 afisari

Jaques- Louis David, unul dintre cei mai influenţi pictori neo-clasici francezi, s-a născut în Paris la 30 august 1748.

Tatăl său, Louis-Maurice David, a fost un înstărit negustor, iar mama, Marie- Genevieve Buron, provenea dintr-o familie de constructori şi arhitecţi. Deoarece tatăl şi-a pierdut viaţa prematur, în urma unui duel la 2 decembrie 1797, David a fost crescut de familia mamei sale.

A fost înscris de unchii săi Francois Buron şi Jaques- Francois Desmaisons la colegiul Beauvais, apoi la renumitul colegiu Quatre Nations din Paris. Deşi atât unchii cât şi mama doreau ca el să urmeze o cariera militară, David se opune plecând pentru a studia cu Francois Boucher, pictor de frunte al timpului. Boucher decide însă, după o perioadă, să-l încredinţeze prietenului său Joseph-Marie Viena, un pictor mediocru.

David a încercat să castige Prix de Rome, o bursă de artă a Academiei Franceze din Roma, de patru ori, pierzând de fiecare dată. Considerând că au fost admişi studenţi mai puţin pregătiţi, dar care concurau de multă vreme, David a încercat să protesteze intrand în greva foamei. În cele din urmă câştigă Prix de Rome în 1774.

A plecat la Roma în 1775, unde a studiat marii maeştri şi a vizitat ruinele Romei antice şi cele de la Pompei. După cinci ani, David se întoarce la Paris, unde este numit membru al Academiei Regale.

Se căsătoreste cu Marguerita Charlotte Pecoul, fiica unui bogat funcţionar, cu care va avea patru copii. Această căsătorie îi va aduce bani şi renume, primind numeroase contracte şi deschizând un atelier la care a avut 40-50 de elevi.

David se întoarce însoţit de soţie şi elevul favorit la Roma pentru documentare în vederea realizării tabloului “Jurământul Horaţiilor”, comandat de guvern. Preoţi, cardinali, prinţi şi prinţese au elogiat tabloul şi talentul său, chiar şi Papa dorind să-l vadă. Cu toate acestea, David nu reuşeşte să obţină, în 1787, funcţia de director al Academiei Franceze din Roma, deşi îşi dorea acest lucru. Contele responsabil de numiri l-a considerat prea tânăr, însă i-a promis sprijinul la urmatoarele alegeri, după şase sau doisprezece ani ani.

Voltaire a murit, în 1778, şi biserica i-a refuzat înmormântarea, acesta fiind, în cele din urmă, îngropat lângă o mănăstire.Un an mai târziu, prietenii au început o campanie pentru ca Voltaire să fie înmormântat la Pantheon, David fiind numit la conducerea comitetului de organizare. În ciuda ploii, 100.000 de persoane au asistat la transferul sicriului lui Voltaire. Aceasta a fost prima actiune a lui David pentru Republică. În anii furtunoşi ai revoluţiei, deşi continua să picteze, David se angajează şi în activităţi poilitice. În 1792, este numit deputat al Convenţiei Naţionale, aderând la tabăra lui Robespierre, iar un an mai târziu se pronunţă şi el pentru decapitarea regelui. Urmare a unor conflicte, David dizolvă Academia în 1793. Însă, după caderea lui Robespierre în 27 iulie 1794, evită cu greu ghilotina, fiind arestat în două rânduri, în 1794 şi 1795.

După ce Napoleon va fi încoronat, David va primi funcţia de artist oficial al regimului. Primeşte “Legiunea de Onoare” în 1803, iar în decembrie 1804 este numit pictorul curţii imperiale.

Urmare a înfrangerii de la Waterloo din 1815, David emigrează în Belgia şi chiar dacă a fost iertat refuză să se mai întoarcă în Franţa. Se stabileşte la Bruxelles, unde într-o seara din februarie 1824 este lovit de o trăsură. În urma accidentului nu îşi va mai reveni şi, pe 29 decembrie 1825, David moare. Autorităţile franceze nu permit intrarea trupului în Franţa, fiind îngropat la Bruxelles. Cu toate acestea, inima artistului va fi înmormântată in cimitirul Pere Lachaise din Paris.

Ultima sa lucrare “Marte dezarmat de Venus”, terminată cu un an înaintea morţii şi expusă la Bruxelles, a avut 10.000 de vizitatori şi un profit de 13.000 de franci, sumă uriaşă la acea vreme.

Dupa moartea sa, unele picturi au fost vândute la licitaţie în Paris, iar soţia s-a recăsătorit.

În 1982, Andrzey Wajda a realizat drama istorică “Danton” în care multe scene îl includ pe David, deşi filmul este despre perioada Terorii.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult