Renumit pentru festivalul San Fermin, oraşul Pamplona, având o populaţie de aproximativ 350.000 locuitori, se afla în nordul Spaniei fiind capitala Comunităţii Navarra.
Localitatea s-a dezvoltat, de-a lungul timpului, pe ambele maluri ale râului Arga, un afluent al Ebrului, în Valea Cuenca Pamplona.
Fondatorul oraşului este considerat generalul roman Pompei, care, în iarna anului 75-74 Î. Hr., şi-a amplasat tabăra pe aceste meleaguri, în perioada războiului împotriva lui Sertorius. Iniţial, oraşul s-a numit Pompaelo, devenind apoi Pamplona, într-o limbă spaniolă modernă.
Pompaela Roman, localizat în provincia Hispania Tarraconesis de-a lungul drumului dintre Burdigala Bordeaux de astăzi) şi Asturica (actualmente Astorga), a fost ridicat la rang de oraş de Vascones. Oraşul a fost în jurisdicţia Caesaraugusta (Zaragoza). Săpăturile arheologice recente au relevat un grad destul de ridicat de dezvoltare.
După căderea Imperiului Roman, Pamplona a fost mare parte de timp independent, vizigoţii controlându-l intermitent pâna în sec. IX. În această perioada obscură, pentru puţin timp, în sec. VIII, fost ocupat atât de başci cât şi de mauri, zona de influenţă oscilând între cele doua puteri. Sudul a fost dominat de emiratul Cordoba, condus de Qasi Banu, iar nordul de başcii conduşi de Franks.
Ieşit învingător în al treilea război Roncevaux, Inigo Arista a fost încoronat ca rege al Pamplonei, în această perioadă oraşul funcţionând ca o cetate. Începând cu sec. XI, dezvoltarea economică a permis revitalizarea Pamplonei, recuperându-se viaţa urbană. Pelerinajele la Santiago de Compostela au contribuit foarte mult la dezvoltarea economică şi culturală, oraşul fiind situat pe Drumul lui Iacob.
Dupa distrugerea Navarrei şi masacrarea populaţiei în 1276, aşezarea a fost aproape abandonată timp de cincizeci de ani. Abia in 1423 Carlos al III-lea a decretat unirea târgurilor într-un singur oraş, iar, după anexarea Navarrei la Spania în 1512, Pamplona a rămas capitală a regatului având propriile instituţii şi legi. A dobândit un rol esenţial în apărarea militară a Pirineilor. Regele Ferdinand al V-lea a ordonat, în 1513, demolarea castelului medieval construit de Ludovic I şi construirea altuia într-un loc apropiat. Apoi, Regele Philip al II-lea a ordonat construirea unei fortificaţii în forma de stea, ziduri care există şi astăzi.
Începand cu sec. XVIII, Pamplona a fost considerabil înfrumuşeţată, iar serviciile sale urbane îmbunătăţite. Străzile au fost pavate, oraşul dotat cu alimentare de apă, aristrocraţii construind numeroase conace. Oraşul-cetate a jucat un rol-cheie în mai multe razboaie din sec. XIX în care Spania a fost implicată. În timpul războaielor napoleoniene trupele franceze au ocupat Pamplona din 1808 până în 1813, iar în timpul razboaielor carliste (1833-1839 şi 1872-1876), oraşul a fost de fiecare dată controlat de liberali.
Din cauza rolului său militar, localitatea nu a putut să crească în afara zidurilor de apărare. Deşi în sec. XIX transportul rutier a fost îmbunătăţit, iar din 1860 fiind construită şi calea ferată, în timpul Revoluţiei Industriale Pamplona a rămas slab industrializată.
Fortificaţiile au suferit modificări în 1888, însă Primul Război Mondial a demonstrat că erau depăşite. Din 1915, Armata a permis construirea de locuinţe şi în împrejurimile oraşului, însă fortul în formă de stea a continuat să servească ca garnizoană până în 1964. Eliberat de funcţia sa militară, Pamplona a început procesul de modernizare şi industrializare.
Astăzi, Pamplona este listat ca un oraş cu cele mai înalte standarde de viaţă din Spania. Aici funcţionează doua universităţi, una de stat şi alta patronată de Opus Dei. Cele mai importante muzee sunt Muzeul Navarra, dedicat patrimoniului arheologic şi artistic, şi Muzeul Diocesano de arta religioasă, situat în Catedrală.
Din 2004, în Pamplona are loc Festivalul Internaţional de Film Documentar. Ca atracţii turistice, pe lângă bisericile construite în sec. XVIII sau patrimoniul istorico-artistic şi militar, la loc de frunte se află festivalul San Fermin la care participă an de an mii de turişti, care vin special să se lase fugăriţi şi, de multe ori, luaţi în coarne de taurii lăsaţi liberi pe străzi.
Oraşul Pamplona este înfrăţit cu Yamaguchi (Japonia), Bayonne (Franţa), Paderborn (Germania) şi Pamplona (Columbia).
Specialitate locală. Pui a la Navarra
Ingrediente: un pui (aproximativ 1,2 kg), 300g mazăre, 500g roşii (curăţate de coji, fără seminţe şi tocate mărunt), un ardei gras roşu (tăiat felii), un pahar de vin alb, 6 linguriţe ulei de măsline, sare şi piper.
Mod de preparare: se transează puiul şi se spală bine, apoi se rumeneşte într-o tigaie. În acelaşi ulei, după ce se scoate puiul rumenit, se adaugă ceapa şi se lasă până îşi schimbă culoarea, apoi se adaugă roşiile. Dupa 15 minute, sosul se toarnă peste puiul rumenit aşezat într-o cratiţă şi se adaugă mazărea, ardeiul, vinul, sarea si piperul. Se acoperă cratiţa şi se lasă la foc domolit aproximativ 30 minute.
Se serveşte cu pireu de cartofi.
