Teatrul Nottara din Bucureşti şi-a suspendat activitatea | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieCultura Teatrul Nottara din Bucureşti şi-a suspendat activitatea

Teatrul Nottara din Bucureşti şi-a suspendat activitatea

scris de A.P.
12 afisari

Teatrul Nottara din Bucureşti şi-a suspendat activitatea pe termen nedefinit, în urma promulgării de către preşedintele Klaus Iohannis a legii care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

teatrul nottaraPrimăria Capitalei precizează, legat de Teatrul Nottara, a cărui activitate a fost suspendată, că în 2008 a trimis notificări fiecărui proprietar al imobilului şi că aceştia nu au prezentat documente, susţinând, totodată, că se caută soluţii pentru ca spectacolele să se desfăşoare în siguranţă.

Primăria Capitalei susţine, într-un comunicat de presă transmis, marţi, că imobilul în care îşi desfăşura activitatea Teatrul Nottara a fost expertizat tehnic, din bani publici, în anul 1996 şi în anul 1997 şi încadrat în clasa I de risc seismic, adică pericol public.

Potrivit Primăriei Capitalei, ca urmare a notificărilor din anii 2002 şi 2006 transmise asociaţiilor de proprietari din bulevardul Magheru nr.2 şi str. Jules Michelet nr.2-6, imobile care adăpostesc la parterul lor spaţiile aferente Teatrului Nottara, numai proprietarii din str. Jules Michelet au depus documentele legale.

Primăria susţine că asociaţia de proprietari din bulevardul Magheru, prin reprezentanţii săi, a refuzat în mod categoric şi repetat consolidarea, invocând dezacordul cu privire la prevederile OG nr. 20/1994, precum şi încălcarea dreptului de proprietate.

”În anul 2008 am solicitat lista proprietarilor la Direcţia de taxe şi impozite locale sector 1 şi astfel au fost transmise notificări fiecărui proprietar în parte. Nici până în prezent aceştia nu au prezentat niciun document. Facem menţiunea că, în conformitate cu OG 20/1994, cu modificările şi completările ulterioare, Municipalitatea nu poate proceda la consolidarea unui imobil decât dacă toţi proprietarii îşi exprimă acordul în acest sens”, susţin reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Aceştia mai spun că Municipalitatea pune la dispoziţia locatarilor imobilelor care urmează să fie consolidate locuinţe de necesitate situate în Piaţa Naţiunilor Unite şi ”analizează în acest moment posibilitatea ca activitatea Teatrului Nottara să fie reluată în cel mai scurt timp posibil”.

”În acest sens, se încearcă identificarea unor spaţii adecvate astfel încât spectacolele Teatrului Nottara să se poată desfăşura în condiţii de siguranţă, iar publicul bucureştean să se bucure de actul cultural la cele mai înalte standarde de calitate”, adaugă reprezentanţii Primăriei Capitalei.

„Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 282/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 19 noiembrie 2015, de completare şi modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, vă aducem la cunoştinţă cu regret faptul că, începând cu data de 23.11.2015, teatrul nostru este obligat să dispună suspendarea organizării tuturor spectacolelor şi evenimentelor programate în sălile situate în Bd. Magheru nr. 20, sectorul 1, pe termen nedefinit”, se arată într-un anunţ al Teatrului Nottara adresat spectatorilor.

Totodată, în acel anunţ, publicat pe site-ul instituţiei teatrale, spectatorilor li se aduce la cunoştinţă faptul că îşi pot recupera banii aferenţi biletelor cumpărate pentru spectacolele anulate.

„De asemenea, vă asigurăm că teatrul a depus şi va depune, la toate autorităţile competente, absolut toate diligenţele necesare pentru rezolvarea de urgenţă a acestei situaţii, solicitând Primăriei Municipiului Bucureşti, în subordinea căreia ne aflăm, inclusiv punerea la dispoziţie a unui alt spaţiu, în vederea susţinerii temporare a reprezentaţiilor noastre”, se mai arată în anunţul citat.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 17 noiembrie, legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

Astfel, legea prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile „care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.

Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv „spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

Legea a fost adoptată în Parlament pe 10 octombrie şi trimisă preşedintelui Iohannis la promulgare.

Anunţul că Teatrul Nottara ar putea să-şi suspende activitatea a fost făcut de managerul instituţiei, Marinela Ţepuş, pe 19 noiembrie, în cea de-a doua zi a Festivalului MultiArt pentru deţinuţi, când a urcat pe scenă, împreună cu o parte a trupei de actori, şi a expus situaţia în care instituţia s-ar putea afla în urma legii promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis.

„Teatrul Nottara se află într-o situaţie extrem de gravă. (…) Din păcate, în urma promulgării acelui articolaş cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că, peste câteva zile, acest teatru se va închide. Şi nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru şi toate care au la parter centre comerciale sau instituţii – sunt două cinematografe în această situaţie – ele îşi vor închide porţile suspendând activitatea. Dorinţa noastră, a Teatrului Nottara, este nu de a nu se închide, dacă într-adevăr această clădire presupune un mare risc pentru cei care sunteţi aici, pentru noi, pentru cei de pe stradă, dorinţa noastră , însă, este, şi am cerut şi eu, şi a cerut înaintea mea domnul Mircea Diaconu (fostul director al Teatrului Nottara, n.r.) Primăriei, de fapt, direcţiei abilitate în consolidări, să se facă o nouă expertiză. De fapt, ne interesează situaţia reală a acestui imobil”, a spus Marinela Ţepuş, pe scena Teatrului Nottara.

Potrivit acesteia, Teatrului Nottara a fost construit de Liviu Ciuley, tatăl marelui regizor Liviu Ciulei, pentru familia sa. „Acelaşi Liviu Ciuley, inginerul extraordinar, este unul dintre aceia care au modernizat construcţiile, care au făcut după 1940 construcţii în Bucureşti şi în alte părţi din ţară după noile norme privind seismicitatea acestui teren. Vă dau câteva exemple: palatul CFR – nu are bulină, palatul nou BNR – nu are bulină. Singurul imobil care are bulină e acela făcut de el pentru familia sa. Putem noi să credem că a zidit pentru sine, acest Manole, un bloc mai prost decât celelalte?”, a mai spus managerul Teatrului Nottara.

În acel moment, managerul Teatrului Nottara a precizat, pentru MEDIAFAX, că a trimis solicitări la Primăria Capitalei pentru a li se permite să facă o nouă expertiză a Teatrului Nottara, dar şi a li se asigura un nou sediu, în cazul în care activitatea în clădirea de pe Bulevardul Magheru din Bucureşti ar trebui suspendată.

„Astăzi (19 noiembrie, n.r), am trimis solicitarea la Direcţia de Cultură, la primarul general, la consolidări – unde n-a fost primită – şi la spaţiul locativ, pentru că noi am cerut să se gândească şi să ne dea un spaţiu adecvat cu ceea ce facem noi, noi avem 30 de reprezentaţii la două săli. Şi suntem gata la orice discuţii. Noi aşteptăm să ne întâlnim ca să şi spunem ce nevoie avem. (…) Dacă legea vine, noi nu mai putem aştepta. Noi suspendăm şi demersul cu expertiza durează cam trei luni, dacă se face o expertiză serioasă, şi noi vrem să se facă şi suntem conştienţi că, dacă se face o nouă expertiză, ea trebuie să fie făcută ca la carte, cu mijloacele anului 2015 faţă de 1997 (când a fost făcută cea mai recentă expertiză, n.r.), pentru că, dacă există bulină, aflăm şi ne consolăm cu asta, nu suntem inconştienţi. Noi stăm cu certitudinea că n-avem bulină, de asta spunem ‘veniţi!’. Nicio clipă, cineva dintre noi nu crede că acest teatru are o bulină reală din mai multe motive: că acea expertiză s-a făcut cum s-a făcut, că întâi s-a spus că blocul este din 1935 şi după aceea s-a dovedit că este din 1945, că, sus, proprietarii n-au acceptat să intre şi s-au făcut măsurătorile atât cât s-au făcut fără partea de sus a blocului şi că, mai mult decât atât, tatăl lui Liviu Ciulei este cel care a modernizat construcţiile în România. După marele cutremur, el este primul care a făcut cu calcule şi conform normelor de atunci, din ’40, de seismicitate, cu arhitecţi din America, a fost o întreagă tevatură. BNR-ul nu pare că se va mişca din loc prea curând şi palatul CFR nu pare a se mişca din loc prea curând”, a spus Marinela Ţepuş.

Totodată, aceasta a precizat că pe Bulevardul Magheru trec câteva sute de oameni zilnic, mai mulţi decât intră în teatru. „Aş vrea să ştiu cine a dat directiva ca aceasta clădire – dacă o fi, Doamne fereşte!, un mare cutremur – să se prăbuşească peste sala de spectacol şi nu peste stradă. Pentru că eu cred că, dacă ne ducem până la capăt cu conştiinţa şi cu rigoarea acestei legi, ar trebui să punem o barieră la Piaţa Romană şi o barieră la Universitate. Şi tot aşa şi cu Centrul vechi, o barieră într-o parte, o barieră la capătul celălalt şi nimeni să nu mai intre, în afară de locuitorii care, pe propria răspundere, intră în blocul în care locuiesc”, a spus Marinela Ţepuş.

În ceea ce priveşte o nouă expertiză a clădirii, Marinela Ţepuş a precizat că nu s-a putut realiza, pentru că Primăria nu şi-a dat acordul şi nu a finanţat o astfel de acţiune.

„Explicaţia este că (expertiza, n.r.) este una şi bună şi definitiv făcută. Eu, când am făcut şi am cerut a doua oară, am spus că au mai trecut 18 ani. Poate în 18 ani, din cauza vibraţiilor, din cauza metroului care este pe dedesubt, această clădire s-a prăbuşit şi nu ne-am dat noi seama şi locuim într-o hologramă. Adică, e dreptul nostru să vedem ce se întâmplă după 18 ani, că poate că trebuie să fugim ca potârnichile. Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări şi faptul că se refuză o a doua expertiză…”, a mai spus Marinela Ţepuş, menţionând că nu ştie cât costă o astfel de expertiză, dar umează să afle şi, dacă şi colegii săi sunt de acord, este hotărâtă să facă o campanie ca la carte, pentru a salva această clădire simbol.

„Vom face o campanie, m-am şi gândit la un slogan «Daţi o para pentru Nottara», că doar s-a mai făcut un Ateneu (Ateneul Român, n.r.) cu «un leu pentru Ateneu». Eu apelez la spectatorii noştri ca, în loc să cumpere un bilet, să dea aceşti bani pentru această expertiză. Şi, până la urmă, eu sunt sigură că vom reuşi să o facem. Dacă este o sumă omenească şi putem să o adunăm în acest fel, eu cred că vom avea sprijin până la urmă, că de Magheru cred că toată lumea a auzit”, a completat managerul Teatrului Nottara.

Despre refuzul Primăriei de a face o nouă expertiză a Teatrului Nottara, Marinela Ţepuş a spus că o astfel de acţiune ar deschide o „cutie a Pandorei”, dar Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul.

„Eu cred că e o cutie a Pandorei pe care Primăria nu vrea să o deschidă. Dacă se dovedeşte că acest bloc nu are o expertiză reală şi că nu are bulină sau că nu e la clasa I de risc, eu cred că va sări în aer tot ce a făcut Proiect Bucureşti împreună cu Primăria, în 1997, şi eu cred că, de fapt, asta e spaima: să nu cumva să fie aşa. Dar cred, de asemenea, că Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul”, a mai spus Marinela Ţepuş, pentru MEDIAFAX.

De asemenea, directoarea Teatrului Nottara a afirmat că instituţia de pe Bulevardul Magheru nu poate fi consolidată, pentru că există un proces de retrocedare cu proprietarii, care au contestat „bulina roşie”.

„În prima etapă, această clădire a fost trecută în 1935 de către Proiect Bucureşti şi pe asta s-a bazat contestaţia proprietarilor: ea e făcută în 1945. (…) E vorba de un proces de retrocedare cu familia Ciulei şi, e adevărat, aici Primăria nu are cum să consolideze un bloc care nu este al ei şi nu ştie că va fi câştigat de Primărie şi, conform vechii legi, proprietarii trebuiau să semneze toţi şi ei n-au semnat, contestând această bulină. De fapt, ei n-au semnat pentru consolidare, pentru că ei au contestat existenţa reală a acestei buline”, a spus Marinela Ţepuş, menţionând că „proprietarii, după ce au contestat, au scos bulina, iar Primăria nici nu a amendat pe nimeni şi nici nu a mai pus-o la loc”.

„Eu cred că, în proporţie de 99,99%, bulina asta, ca multe alte buline din Bucureşti, sunt puse din birou, pe anul construcţiei”, a completat Marinela Ţepuş.

Teatrul Nottara funcţionează ca o instituţie de spectacole de repertoriu (conform Ordonanţei Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, cu modificările şi completările ulterioare), cu un colectiv artistic care are în componenţa sa 35 de actori angajaţi, doi regizori, un scenograf, şi cu o echipă tehnică şi administrativă de 85 de membri. Din noiembrie 2011, Marinela Ţepuş se află la conducerea teatrului.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult