Acasa Cultura-ReligieCultura Ziua Culturii Naționale – Cum a fost prezentat Eminescu ȋn SUA

Ziua Culturii Naționale – Cum a fost prezentat Eminescu ȋn SUA

scris de Laurentiu Banches
13 afisari

Mihai Eminescu a fost prezentat americanilor în 16.000 de pagini și 38 de volume, 8.000 de manuscrise facsimilate în premieră, la ICR New York.

Ziua Culturii Naționale – Cum a fost prezentat Eminescu ȋn SUA

Ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale au fost sărbătorite cu mare fast la sala Auditorium a ICR New York sâmbătă, 18 ianuarie 2014, printr-un eveniment cultural unic și academic complex, intitulat ‘Eminescu — Opus Magnum’. Evenimentul a debutat cu dezvelirea portretului lui Mihai Eminescu, pe care pictorul Alexandru Darida l-a dăruit ICR New York.

A urmat simpozionul ‘Eminescu — Opus Magnum’ la care au fost prezentate următoarele comunicări: „Eminescu: Opus Magnum” (Dr. Doina Uricariu, scriitor, director al ICR New York), ‘Ipostaze eminesciene în poesia lui Nichita Stănescu’ (Ștefan Stoenescu, profesor, scriitor, traducător, Ithaca, New York), „Citate eminesciene necunoscute despre Șcheii Brașovului” (M.N.Rusu, critic și istoric literar, New York, redactor-șef al revistei Lumină Lină), „To be or not to be: noi argumente cu privire la creștinismul eminescian”, Dr. Theodor Damian (scriitor, Președintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York, Profesor de Filosofie și Etică, Metropolitan College of New York), „Eminescu în căutarea timpului pierdut: între melancolia kantiană și pustiul heideggerian” (Dr. Alina Feld, profesor de filosofie, Long Island University Global, New York), „Accente de patriotism în opera lui Eminescu și a contemporanilor săi francezi” (Valentina Ciaprazi, profesor de limbă și literatură franceză, LaGuardia Commnity College, New York), „Arta de a rămâne flămând” (Mircea Săndulescu, scriitor) și „Conceptul de intuiție sensibilă al lui Benedetto Croce în opera lui Eminescu, Wagner și Brâncuși” (Dr. Doru Tsaganea, profesor de matematica( la Metropolitan College of New York). La acest eveniment a participat Consulul general al României la New York, doamna Ioana-Gabriela Costache.

Totodatǎ, în cadrul evenimentului dedicat lui Mihai Eminescu a fost prezentată expoziția intitulată „Dintre sute de catarge”, reflectând multiplele direcții ale artelor vizuale și impactul operei lui Eminescu asupra artei plastice. Ansamblul de lucrări plastice a fost curatoriat de Viorica Colpacci, directorul Galeriei românești ‘Spiritus’.  Au fost expuse icoane pe sticlă create de copiii de la Biserica Sf. Pantelimon din București dar și lucrări ale artiștilor: Viorica Colpacci și Mihai Caranica, Valeriu Borobelu, Ioan Popoiu, Georgette Sinclair, Iana Bertea, Despina Amăriuței, Ruxandra Dumitrescu, Garabet Salgian, Maria Tăzlăuanu și Doru Tzaganea.

În continuarea evenimentului a avut loc un concert de lucrări selectate din perioada romantismului muzical (Chopin — Polonaise Heroique, op. 53, Brahms — patru piese din Klavierstucke op. 118, Liszt — muzică romantică inspirată din trei sonete de Petrarca, Ceaikovski — Ianuarie din ciclul ‘Anotimpurile’, op. 37b) în interpretarea pianistului Matei Varga și un recital din poezia lui Mihai Eminescu în limba engleză, în traducerea și interpretarea lui Adrian G. Sahlean. O galerie de portrete ale poetului național și de fotografii inedite însoțite de reproduceri, la scară mărită, ale filelor de manuscris, dar și imagini ale lucrărilor de artă monumentală românească dedicate poetului, au fost prezentate în holul ce deschide sala Auditorium.

Ziua Culturii Naționale de la New York a mai fost marcată prin prezentarea, în premieră pe teritoriul nord-american, a ediției facsimilate a ‘Manuscriselor Mihai Eminescu’, care cuprinde 38 de volume ce conțin peste 16.000 de pagini. Potrivit Agerpres, Volumele acestei ediții monumentale au apărut la editura Academiei Române (perioada 2004 — 2009), sub îngrijirea academicianului Eugen Simion. Această ediție, prezentată în premieră mondială la ICR New York, are la bază cele 46 de caiete ale lui Eminescu care au fost dăruite Academiei Române de către Titu Maiorescu și conțin 8.000 de manuscrise. La eveniment, a fost vizionat un slideshow al manuscriselor prezentate cu acest prilej, printr-o selecție care a folosit DVD-urile ce însoțesc volumele.

5 comentarii

jan dinu 20-01-2014 - 18:25

— EMINESCU — la origine este — evreu ucrainian — EMINOVICI —
ce a trebuit sa-shi schimbe numele pentru a putea sa-shi publice
poeziile in limba romana unde traia in comunittea majoritara vorbitoare
a acestei limbi latine ,el urind slavona shi pe slavi datorita
haidamacilor intoleranti shi proto fascisti care se tineau mereu de
progromuri impotriva – mosaicilor — care erau mai destepti shi
spirituali decit ei . Din opera sa se observa cu claritate ca a fost
un — liber cugetator – care a cautat tainele universului cu
spiritul lui genial !!
JD-USA

- - प्रिंस Parpanghel Carpathian LORD 20-01-2014 - 18:38

Esti jeniall, manctzhias …Janne-moo !

Deaqa , nu era din RASSA – ALEASA <
Cum sa fi stiut de …comprimarea spatiului si Timpului !

Stia , doar de …koorwete , ca a batrina de la aka kat Urbosu,
Care si la 80 de codolani se babardeste in wc ! La
garlicu , de la Pogoanele !

digital 20-01-2014 - 21:17

hai, marș în mamele voastre, boraclor !

digital 20-01-2014 - 21:12

Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, și al Ralucăi Eminovici, născută Jurașcu, fiică de stolnic din Joldești. Familia cobora pe linie paternă din Transilvania de unde emigrează în Bucovina din cauza exploatării iobăgești, obligațiilor militare și a persecuțiilor religioase.[necesită citare] Unii autori au găsit rădăcini ale familiei Eminovici în satul Vad, din Țara Făgărașului, unde mai există și astăzi două familii Iminovici. Bunicii săi, Vasile și Ioana, trăiesc în Călineștii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna întemeiată de emigranții transilvăneni. Bunicii paterni mor din cauza epidemiei de holeră din 1844, și poetul, născut mult mai târziu, nu-i cunoaște și nu-i evocă în scrierile sale. Gheorghe, primul băiat al lui Vasile, tatăl poetului, trece din Bucovina în Moldova și îndeplinește funcția de administrator de moșie. Este ridicat la rangul de căminar și își întemeiază gospodăria sa la Ipotești, în Ținutul Botoșanilor.

Antibasistul 20-01-2014 - 21:20

Iarasi minți porc de țigan, Jane!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult