Ziua Bibliei este serbată anual pe 13 noiembrie când se face pomenirea Sfântului Ioan Gură de Aur.
Sărbătorirea Bibliei a fost instituită prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 14-15 noiembrie 2006. Scopul zilei este de a reaminti datoria morală şi de conştiinţă de a citi Sfânta Scriptură, având în vedere rolul acesteia în viaţa Bisericii şi a credincioşilor.
Sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur a fost aleasă pentru celebrarea Zilei Bibliei deoarece Sfântul Arhiepiscop al Constantinopolului este unul dintre cei mai mari exegeţi ai Sfintei Scripturi.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, are comentarii la cărţi din Vechiul Testament, precum Facerea, Isaia, Daniil, dar şi cuvinte la Macabei, Despre David şi Saul, Despre Ana, la Daniil şi la cei trei tineri.
În Noul Testament, sfântul exeget are comentarii la Evangheliile după Matei şi Ioan, dar şi o serie numeroasă de omilii la parabolele specifice şi la episoade consemnate în Evanghelia după Luca.
Sfântul Ioan a lăsat comentarii la cea de-a doua carte a Sfântului Luca, Faptele Apostolilor, precum şi la toate epistolele pauline.
* * *
„Ar fi trebuit să n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci să avem o viaţă atât de curată încât harul Duhului să fi ţinut locul Scripturilor în sufletele noastre. Şi după cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneală, tot aşa ar fi trebuit ca şi inimile noastre să fi fost scrise cu Duhul cel Sfânt.
Dar pentru că am îndepărtat harul acesta, haide să pornim pe o nouă cale, ca să-l dobândim iarăşi. Prima cale era negreşit mai bună; şi Dumnezeu a arătat aceasta şi prin spusele Sale, şi prin faptele Sale.
Dumnezeu n-a vorbit prin scrieri cu Noe, cu Avraam şi cu urmaşii lui, cu Iov şi cu Moise, ci a vorbit cu ei faţă către faţă, pentru că a găsit curat sufletul lor. Când însă întregul popor a căzut în păcate grele, atunci da, atunci a fost nevoie de scrieri, de table, de însemnarea în scris a tuturor faptelor şi cuvintelor lui Dumnezeu. Şi vei vedea că acelaşi lucru s-a petrecut nu numai pe vremea sfinţilor din Vechiul Testament, ci şi pe vremea sfinţilor din Noul Testament. Dumnezeu n-a dat ceva scris apostolilor, ci în loc de scrieri le-a făgăduit că le va da harul Duhului, zicând: ‘Acela vă va aduce aminte de toate’.
Şi ca să cunoşti că era mai bună această cale, ascultă ce spune Dumnezeu prin profetul Ieremia: ‘Şi voi face cu voi testament nou, dând legile Mele în mintea lor şi le voi scrie pe inimi şi toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu’. Pavel, de asemenea, arătând superioritatea acestei căi, spunea că a primit legea ‘nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii’.
Cu vremea, însă, oamenii s-au abătut de la drumul cel drept; unii din pricina învăţăturilor greşite, iar alţii din pricina vieţii şi a purtărilor lor; de aceea a fost nevoie să fie însemnate iarăşi în scris faptele şi cuvintele lui Dumnezeu”. (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia I) (surse: „Sfântul Ioan Gură de Aur – Scrieri Partea a Treia – Omilii la Matei”, Pr. D. Fecioru, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994
