Biserica Ortodoxă îl serbează pe Sfântul Ioan Gură de Aur | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieReligie Biserica Ortodoxă Română îl serbează pe Sfântul Ioan Gură de Aur

Biserica Ortodoxă Română îl serbează pe Sfântul Ioan Gură de Aur

scris de M.A.
5 afisari

Biserica Ortodoxă îi serbează, în 13 noiembrie, pe Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, autorul Liturghiei săvârşite cel mai des, şi pe Cuviosul Damaschin, care a primit cununa muceniciei în Constantinopol († 1681).

Biserica Ortodoxă Română îl serbează pe Sfântul Ioan Gură de Aur

Biserica Ortodoxă Română îl serbează pe Sfântul Ioan Gură de Aur (Basilica.ro)

Unul dintre hramurile Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului este închinat Sfântului Ioan Gură de Aur. Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului şi-a serbat, astăzi, 13 noiembrie 2012, ocrotitorul, pe Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a aflat în mijlocul sutelor de credincioşi care au participat la sărbătoarea lăcaşului de cult şi a rostit un cuvânt de învăţătură.

Sfântul Ioan Gură de Aur este un mare dascăl al Sfintei Scripturi, un bun cunoscător al Sfintei Scripturi şi un profund tâlcuitor al ei. A tâlcuit Sfânta Scriptură începând cu Cartea Facerii ajungând să tâlcuiască Evangheliile după Sfântul Evanghelist Matei şi după Sfântul Evanghelist Ioan. A tâlcuit cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel pe care îl preţuia foarte mult încât am putea spune că toată predica lui este bazată pe citate din Sfânta Scriptură, dar şi pe o interpretare profundă, o interpretare făcută cu scopul de a aduce pe creştini la viaţa sfântă în Hristos. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur poate fi considerat ca un tâlcuitor al Sfintei Scripturi în care se află Cuvântul Vieţii, Apa cea Vie a Duhului Sfânt. El zice în această privinţă: Dacă ai fost la biserică, când te întorci acasă să spui celor din casa ta care nu au fost la biserică ce s-a citit din Evanghelia zilei respective, să explici celor din casă ceea ce ai primit din Sfânta Scriptură prin ascultarea textelor din Sfânta Scriptură în timpul slujbelor şi prin predica pe care a rostit-o preotul”, a spus Preafericirea Sa, după cum ne informează Radio TRINITAS. Biserica a fost sfinţită cu prilejul hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, luni, 24 octombrie 2011, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de un sobor de ierarhi români şi străini. Stă sub ocrotirea Învierii Domnului, Icoanei Maicii Domnului – Prodromiţa şi Sfântului Ioan Gură de Aur.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în jurul anului 354, în Antiohia, într-o familie de creştini evlavioşi. Tatăl său, Secundus, era unul dintre generalii Orientului (magister militum Orientis), iar mama sa, Antuza, provenea din una dintre cele mai ilustre familii ale Antiohiei. Ioan a avut nefericirea de a rămâne încă din copilărie fără tată, astfel că mama sa, rămasă văduvă la vârsta de doar douăzeci de ani, îl va creşte şi-i va oferi condiţiile necesare pentru educaţia fiului său de una singură. Averea rămasă de la părinţi şi de la soţ îi va permite Antuzei să-i ofere o educaţie aleasă, atât clasică, cât şi creştină, predată de cei mai renumiţi profesori ai vremii. Aşa se face că Ioan l-a avut profesor pe cel mai vestit orator al vremii, Libaniu, şi pe Andragatie filosoful. Educaţia creştină a primit-o mai întâi în familie, de la mama sa, iar mai apoi de la Meletie, episcopul Antiohiei, care l-a şi botezat, de la Diodor, stareţul unei mănăstiri din Antiohia şi profesor la şcoala teologică, şi de la ascetul Carterie. Pentru puţină vreme, Ioan a fost avocat, scrie Basilica.ro.

Predicator iscusit

După moartea mamei sale, prin anul 374, Ioan se retrage, împreună cu prietenul său Vasile, în munţii din apropiere, devenind monah şi punându-se sub ascultarea unui bătrân sihastru sirian. După patru ani petrecuţi lângă acest ascet, se retrage vreme de doi ani într-o peşteră, unde a trăit de unul singur, supunându-şi trupul la o aspră asceză. În anul 381, episcopul Meletie, aflând de starea şubredă a sănătăţii sale, îl va chema la Antiohia, unde îl va hirotoni diacon. În anul 386, urmaşul lui Meletie, episcopul Flavian, îl va hirotoni preot. Vreme de doisprezece ani, Ioan va predica în Antiohia în fiecare duminică şi sărbătoare, iar în post, chiar în fiecare zi, apărând dreapta credinţă în faţa unor erezii şi curente anticreştine la acea vreme (pâgânismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul, iudaismul) care, prin adepţii lor, încercau atragerea a cât mai mulţi adepţi. După moartea arhiepiscopului Nectarie al Constantinopolului, în 397, Sfântul Ioan Gură de Aur devine, datorită influenţei lui Eutropiu, primul-ministru al împăratului Arcadiu, şi împotriva voinţei arhiepiscopului Teofil al Alexandriei, arhiepiscop al Constantinopolului (februarie 398). Ca arhiepiscop al cetăţii imperiale, Sfântul Ioan oferea bani celor săraci şi văduvelor, construia spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni şi săraci.

A predicat şi a scris un număr impresionant de comentarii la Sfânta Scriptură. A dezvoltat o operă misionară şi filantropică impresionantă, rămânând pentru generaţiile următoare un model de slujitor al lui Hristos. Din cauza mai multor nedreptăţi comise de Eudoxia, care, după căderea lui Eutropiu, ajunsese suverană absolută în Imperiul Bizantin, Sfântul Ioan Gură de Aur a acuzat, în cuvântările sale, starea de decadenţă a elitelor imperiale, atrăgându-şi adversitatea mai-marilor bizantini, în primul rând a împărătesei Eudoxia. Aceasta va reuşi trimiterea în exil a sfântului în anul 403, când, un sinod convocat de arhiepiscopul Teofil al Alexandriei, îl va caterisi pe Ioan. Ajuns până în Bitinia, Sfântul Ioan Gură de Aur este readus la Constantinopol, unde poporul îl primeşte cu mare bucurie.

‘Slavă lui Dumnezeu pentru toate’

După readucerea sa la Constantinopol, legăturile reci pe care le avea cu suita imperială şi criticile aspre pe care patriarhul Ioan le-a adus Eudoxiei a făcut ca, spre sfârşitul anului 403 şi începutul anului 404, să fie exilat din nou. După o călătorie de 77 de zile, Ioan va ajunge la Cucuz, în Armenia. De aici, Ioan scria numeroase epistole de încurajare a păstoriţilor săi, ceea ce a făcut pe oponenţii lui să se teamă de iminenta sa întoarcere la Constantinopol. Aceştia au reuşit să obţină din partea împăratului mutarea arhiepiscopului într-un loc mai îndepărtat de capitala imperiului, Pityus, un orăşel pe malul răsăritean al Mării Negre. În drum spre această localitate, într-un sat alături de Comana, istovit de călătorie, Sfântul Ioan Gură de Aur îşi dă duhul în mâinile lui Dumnezeu, cu aceste cuvinte pe buze: ‘Slavă lui Dumnezeu pentru toate’.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult