Buna Vestire este praznuita de Biserica pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Temeiul scripturistic al sarbatorii Bunei Vestiri

„Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.

Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea”. (Luca I, 26-38).

Nicolae Cabasila observa ca daca la crearea primului Adam, Tatal se sfatuieste cu Fiul si cu Sfantul Duh,  venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Cea care-L naste nu e folosita ca mijloc al venirii lui Lui la existenta ca Om, fara voia ei. Nicolae Cabasila ne marturiseste ca „Dumnezeu nici nu a instiintat de mai inainte pe Adam, nici nu l-a induplecat sa-si dea coasta, din care avea sa se zideasca Eva, ci lipsindu-l de simtire, i-a rapit madularul. Dar procedand la zidirea noului Adam, a instiintat-o mai inainte pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei.

A fost mai usor pentru Apostoli sa creada ca Hristos a inviat, de vreme ce L-au vazut inviat. A fost usor pentru crestini sa creada in invierea lui Hristos, pentru ca au avut marturia Apostolilor. Dar Maica Domnului, a crezut pe baza unei simple fagaduinte ca se va petrece cu ea un fapt ce depaseste legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Si prin aceasta l-a facut posibil, dupa cum sustine parintele Dumitru Staniloae. E o lege a firii sa nu poata zamisli cele ce si-au ales viata fecioriei. De aceea Maica Domnului intreaba: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?”. Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate – „Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri”, Fecioara nu s-a mai indoit de vestirea ingerului.

In clipa in care declara ca se increde cu desavarsire in minunea ce se va savarsi cu ea, Fiul lui Dumnezeu Se si salasluieste in ea, zamislindu-Se Om. Nasterea lui Dumnezeu-Cuvantul ca om este o nastere unica, neavand nimic din nasterea celorlalti oameni. Nici nasterea Sa din Tatal, nici cea din Fecioara Maria, nu au avut ceva comun cu nasterea altcuiva. Nasterea Sa ca Om nu e o nastere din necesitatea firii, ci din bunavoirea lui Dumnezeu.

Buna Vestire in calendarul popular

Buna Vestire este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii.

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”

Exista obiceiul ca in aceasta zi sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.

Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.

De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Obiceiuri de Buna Vestire

Obiceiuri de Buna Vestire

Potrivit calendarului crestin ortodox, de Buna Vestire (Blagovestenia) – praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie – Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului, adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului.

Preziceri de Buna Vestire

Legat de ziua de Blagovestenie – Ziua Cucului, omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte, obiceiuri si practici aflate sub semnul „prezicerii” norocului, a rodului pomilor fructiferi, a timpului probabil etc.

In acest sens, o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian, in lucrarea „Sarbatorile la romani”, specifica: „Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit; el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre”.

Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei, sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati.

Cand il auzeau pentru prima oara cantand, atunci il intreabau, zicand:
„Cucule,
Puiucule!
Cati ani imi vei darui
Pana ce eu voi muri?”

Flacaii si fetele tinere adaugau:
„Cucule
Voinicule!
Cati ani imi vei da
Pan m-oi insura (marita)?

Apoi, fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an.

In conceptia celor mai multi romani, cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru, cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta, prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare.

Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti.

Cum era tinuta Buna Vestire?

In Bucovina, Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile, deoarece daca n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Pastile.

Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei, se poate cunoaste potrivit taranului roman, din imprejurari ca acestea: „daca macina cineva in ziua aceasta, si din faina macinata face mamaliga, si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa, pestii nu o mananca; daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom, pomul respectiv nu face poame anul acela.” (Simion Florea Marian)

Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei, pentru ca vestea cea imbucuratoare, a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.

Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine, sare si apa ca sa se incalzeasca, sa manance si sa bea apa ingerii. Painea si sarea o dau mai apoi de pomana.

Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos, de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga, ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor.

In Transilvania, fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei, chibrituri si tamaie. In zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu, lua o oala cu jar, pe care pune tamaie, iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. Dupa aceasta mergea la pomi, si, facand sub ei focuri slabe, cauta sa vada care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului, zicand: „Daca nu rodesti, te tai!”

Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte „focul din oala atrage caldura verii, tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa, iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute.”

O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina, gasca sau rata, atunci „ouale nu sunt bune de pus sub closca, pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii, si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare, ca sa fie sanatoase peste tot anul.

Incepand cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare.

Blagovesnicul – Sfantul Arhanghel Gavriil

Sarbatoarea Bunei Vestiri continua, a doua zi (26 martie), cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina, Blagovesnicul.

Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. Femeile nu lucreaza in aceasta zi, mai ales prin casa, pe cand barbatii lucreaza afara. Ca si Blagovestenia, sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui; vacile nu se „goneau”; nu se semana porumbul (Moldova, Bucovina).

Un alt obicei, prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi, „nu numai pentru hrana, ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului.”