ieslea de Crăciun, dacă nu are legătură cu Creștinismul | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieReligie În Franta, ieslea de Crăciun e acceptată doar dacă nu are legătură cu Creștinismul

În Franta, ieslea de Crăciun e acceptată doar dacă nu are legătură cu Creștinismul

scris de Doru Dragomir
63 afisari

Pe 9 noiembrie 2016, Consiliul de stat francez a adoptat o decizie prin care a stabilit că o iesle de Crăciun poate fi amplasată temporar, de către o autoritate publică, într-un spaţiu public, numai dacă aceasta are « un caracter cultural, artistic sau festiv ». Este ilegală amplasarea unei iesle cu caracter religios. Cu alte cuvinte, dacă ieslea de Crăciun este de Crăciun, ea nu poate fi amplasată într-un  spaţiu public de către o autoritate publică.

iesle craciun frantaDecizia nu priveşte amplasarea ieslelor în spaţiile private din Franţa şi nu se aplică celor amplasate în spaţiile publice din Alsacia-Lorena. În acest din urmă caz, datorită regimului concordatar care datează de la 1802 (datorită Concordatului semnat între Napoleon Bonaparte şi Pius VII în 1801) şi care nu a fost abolit până în prezent, nici măcar prin adoptarea legii din 1905 privind regimul separării dintre stat şi Biserică, la vremea respectivă aceste două regiuni făcând parte din Imperiul german (1871-1918).

Trebuie remarcat că hotărârea nu neagă caracterul religios al ieslei de Crăciun. Însă, prin interzicerea instalării acesteia într-un spaţiu public, în măsura în care aceasta nu are un caracter cultural, artistic sau festiv, aceasta neagă şi exclude componenta religioasă a culturii.

Ieslea de Crăciun, prin natura sa, nu poate fi altceva decât un simbol religios creştin reprezentând Crăciunul, adică naşterea lui Isus Cristos, Dumnezeul şi Mântuitorul tuturor oamenilor, precum o spun creştinii. În nici un caz, ieslea nu poate fi redusă la materialitatea sau la accesoriul său, considerând-o drept un simplu obiect decorativ, artistic sau de recuzită. O astfel de viziune ar goli-o de sens şi expunerea acesteia nu şi-ar mai avea rostul. Semnificaţia unui obiect este dată de ceea ce el reprezintă în mod obiectiv şi nu de părerea subiectivă a privitorului.

Pe de altă parte, ce fel de caracter cultural poate avea ieslea de Crăciun în condiţiile în care este negată sau scoasă din spatiul public dimensiunea religioasă a acesteia şi implicit a culturii ? O astfel de viziune trădează negarea propriilor noastre rădăcini. Creştinismul şi creştinii au contribuit în mod substanţial la construirea societăţii în care trăim. Aceştia au construit şi modelat civilizaţia occidentală şi încă continuă să o facă. Afişarea unei preferinţe pentru creştinism sau vizibilitatea preponderentă a acestuia în spaţiul public este legitimă.

Această viziune reducţionistă despre ieslea de Crăciun în spaţiul public nu poate fi acceptată nici măcar în numele laicităţii statului (nu şi al francezilor !)[1] şi al neutralităţii acestuia, principii pe care Consiliul de stat francez şi-a bazat de fapt decizia. Vedem astfel cum o soluţie aparent corectă în drept duce la o absurditate.

Şi nu trebuie să fim naivi, acest război împotriva Crăciunului nu se întamplă pur şi simplu. În spate este vorba despre un militantism care are drept scop cenzura creştinismului în spaţiile publice şi finalmente decreştinarea spaţiului public.

Citi continuarea AICI

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult