Joia Mare – Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieReligie Joia Mare – Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri

Joia Mare – Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri

scris de Misu Andrei
43 afisari

Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari. Potrivit credinţei creştin-ortodoxe, acum ni se aminteşte cum Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor, fiind îndemnaţi la smerenie. Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca şi cozonacul.În săptămâna Patimilor, credincioșii rememorează pas cu pas calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului și învingerea morții, cale care culminează cu evenimentul crucial al creștinismului: Învierea. Joia Mare este cunoscută și ca Joia celor 12 Denii. Cele 12 lumânări aprinse la citirea Deniilor vor fi aprinse pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite, spune tradiția.

Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite in viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.

Spălarea picioarelor ucenicilor. Biblic, evenimentul este mărturisit e Sfântul Ioan Evanghelistul și în înfățișează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator – Iisus i-a curățat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest este arătată smerenia.

În zilele noastre acest gest este un privilegiu de a te dărui altora prin jertfă. Ritualul a precedat Cinei cea de taină.

Cina cea de taină. Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit. „Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”, spune apostolul Pavel făcând referire la momentul în care Iuda îl va trăda pe Mântuitor.

La slujba din Joia mare sunt citite cele 12 evanghelii al patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţia spune că din acest moment nu se mai bat clopotele ci doar toaca. În gospodăriile româneşti astăzi se înroşesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sambata Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile si puii aveau sa fie paziţi de păsările prădătoare peste vară, conform creştinortodox.ro

Tradiţii şi obiceiuri în Joia Mare

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult