Acasa Cultura-ReligieReligie Obiceiuri şi tradiţii de Paşti

Obiceiuri şi tradiţii de Paşti

scris de A.B.
14 afisari

Multe şi frumoase sunt obiceiurile de Paşti. În multe colţurii ale ţării, se păstrează  şi acum obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generaţie în generaţie.

Oua incondeiate, obiceiuri si traditii de Pasti

Oua incondeiate, obiceiuri si traditii de Pasti

În Bucovina, fetele se stropesc cu busuioc muiat în apă

Băieţii de prin părţile Bucovinei merg în ziua de Paşti pe la casele fetelor şi adună ouă.

Dacă sunt zece băieţi, zece ouă trebuie să primească. Fetele, îmbrăcate în straie de sărbătoare, se udă cu  busuioc muiat în apă, semn că sunt măritate. Pe celelalte, le udă feciorii. Apoi le fură câte un sărut pe obraz şi încep cu toţii să petreacă

Tot prin părţile Bucovinei se povesteşte că în prima zi de Paşti nu se mănâncă ouă şi nici nu se doarme. Somnul trebuie alungat, altfel tată vara picăturile de ploaie îţi vor uda fânul. În dimineaţa Paştelor, fecioarele spală limba clopotelor cu apă curată, apoi se spală cu acea apă pe faţţă pentru a fi şi mai frumoase.

Tradiţia spune că apa trebuie adusă de un flăcău care, în drumul său, de la fântână până la biserică, nu a vorbit cu nimeni.

Şi în Ardeal, încă, se păstrează un obicei vechi de peste o sută de ani – Ciocota

Bărbaţii din Ardeal se pregătesc încă din Joia Mare pentru ziua de Paşti. După vopsirea ouălor, ei şi le aleg pe cele cu care vor participa la Ciocota – concursul de ciocnit ouă, un obicei moştenit din bătrâni. Desigur, bătrânii satului sunt cei mai pricepuţi. Trecerea timpului i-a învăţat că dacă hrăneşti găinile negre cu anumite tărâţe şi ierburi, ouăle vor fi rezistente.

În prima zi de Paşti, după slujba de la amiază, localnicii se întrec în ciocnitul ouălor roşii. Potrivit tradiţiei deprinse de la bunici, fiecare participant la „ciocotă” vine de acasă cu un coş sau cu o pungă cu 30-40 de ouă. Câştigătorul însă, pe lângă ouă se alegea şi cu privirile galeşe ale fetelor.

În Campulung Moldovenesc, oamenii se aşează în cerc şi spun rugăciuni de binecuvântare a bucatelor duminica Paştilor, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşează în cerc, cu lumânările aprinse în mână şi aşteaptă venirea preotului pentru a binecuvânta bucatele din coşul pascal.

Fiecare gospodar are în coşul pascal o farfurie pe care sunt frumos aşezate simbolurile bucuriei pentru tot anul. Seminţele de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făina (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapa şi usturoiul (pentru a fi protejaţi de insecte). Pasca, brânza, ouăle roşii, banii, florile, peştele afumat, sfecla roşie cu hrean şi prajiturile se aşează deasupra farfuriei iar preotul începe sfinţirea coşului pascal.

În Banat, se practică tradiţia tămâierii bucatelor

În dimineaţa zilei de Paşti, copiii se spală cu apa de la fântână în care se pune un ou roşu şi câteva fire de iarbă crudă. Se treace apoi la tămâierea bucatelor, fiecare mesean primind câte o linguriţă de paşti (vin şi pâine sfinţite).

Pe lângă bucatele tradiţionale, la masa de Paşti se serveşte şi ciolan de porc fiert.

În Ţara Moţilor, se duce toaca în cimitir

Umblă vorba prin târg că în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi trebuie bine păzită de feciori. Dacă hoţii au pus mâna pe toacă, feciorii sunt buni de “ospăţ”. Adică, a doua zi, trebuie să pună pe masă mâncăruri şi băutri pe care să le deguste atât “hoţii”, cât şi ”păgubaşii.” Ei bine, roata se întoarce dacă cei care au vrut să ia toaca nu au reuşit. Ei vor fi cei care vor pregăti ospăţul.

24 comentarii

Pribeagul 13-04-2012 - 16:53

Sa va creasca frumos cozonacii!

Marius Bâtcă 13-04-2012 - 18:38

Un Paste luminos tuturor! Intampinati-L cu bucurie pe Hristos Cel Inviat, care, cu moartea pe moarte calcand, celor din morminte Viata le va darui!

BULA 16-04-2012 - 05:33

De cand traim in democratie (fiind someri, fara venituri), am renuntat la cozonaci. Cozonacii apartin trecutului comunist si trebuie sa-i uitam.

ValVerde 16-04-2012 - 06:47

Nu mai Bula, tu apartii trecutului comunist si pe tine ar trebui sa te dam uitarii.

DXN 13-04-2012 - 22:33

Multe şi frumoase sunt obiceiurile de Paşti. În multe colţurii ale ţării, se păstrează şi acum obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generaţie în generaţie.

Pastele nu-i o sarbatoare crestina.
Invierea DA.
Crestinii au trebuit -potrivit ingaduintei ortodoxe- sa „cupleze cele doua mari sarbatori: trecerea iudaica si Invierea crestina pentru sanctificarea mesianica.Sunt multe alte obiceiuri care au o origine pretracica, precrestina, cu „paganism” extrem de elocvent.
Dar cred ca nu-i cazul si momentul!

un crestin 14-04-2012 - 06:54

DXN,

Inainte de Inviere este Rastignirea si Moartea.
Isus catre ucenici in Matei 26:
” Stiti ca dupa doua zile vor fi Pastele si Fiul Omului va fi dat ca sa fie rastignit.”

3. Atunci preotii cei mai de seama, carturarii si batranii norodului s-au strans la curtea marelui preot care se numea Caiafa
4. si s-au sfatuit impreuna, cum sa prinda pe Isus cu viclesug si sa-L omoare.
5. Dar ziceau: „Nu in timpul praznicului ca sa nu se faca tulburare in norod”
———
Asadar Pastele evreilor au o stransa legatura cu Pastele crestinilor. Pastele evreilor cu sarbatorirea iesirii din robia egipteana, cu semnul sangelui mielului fara cusur jertfit atunci , este doar o icoana preinchipuitoare si o trimitere spre Pastelui Domnului – Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii – cand Insusi Dumnezeu Tatal era in Christos rastignit pe cruce impacand lumea cu Sine.

Ceea ce scriu eu aici sunt niste cunostinte minime si elementare pe care orice crestin le are cand isi defineste crezul si sarbatorile.

DXN 14-04-2012 - 09:19

„Ceea ce scriu eu aici sunt niste cunostinte minime si elementare pe care orice crestin le are cand isi defineste crezul si sarbatorile.”

Cam slabut!

un crestin 15-04-2012 - 08:35

„Cand sunt slab, atunci sunt tare” cum zice Scriptura.

Ciu Huhu 14-04-2012 - 12:58

Aleluia, Amin! Hristos va invia miine!

Ciu Huhu 14-04-2012 - 12:59

De fapt a inviat demult…

ancuta 14-04-2012 - 13:44

Un obicei de-a drepptul FANTASTIC!
Intr-un sat romanesc la nici 15 km de Manastirea Varatec exista un obicei crestin al inaltarii COROANEI Hristosului, dar care nu este din spini ci din BRAD.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Coroana_de_Pasti_1.jpg

dxn 14-04-2012 - 19:42

Traditia romaneasca este deosebita:
– plugusorul;
– sinzienele;
– colindul;
– doina;
– bocetul;
– invierea;
– martisorul;
– armindenul;
– sinedriul;
etc.

Asta inseamna ca avem pentru ce lupta si munci, pentru ce spera!
Printre noi sunt IUDE, napastorci, ratati, frustrati, goi la suflet, lasi, turnatori, cretini, prosti!
Iata si cazul de aici: in loc sa discutam de traditii si obiceiuri, se trezesc toti epsilonii sa discute orice, …

Ciu Huhu 14-04-2012 - 20:57

Da printre noi rumanii sint iude ovreiesti ca tine DXN…!

Pribeagul 15-04-2012 - 15:43

Ceva si citeva…

La fel ca pentru toti crestinii si pentru maramureseni Pastele, sarbatoarea invierii lui Hristos, este principala sarbatoare a anului. Este totodata si un prilej de exprimarea a bucuriei prilejuita de renasterea, de inverzirirea naturii, de reluare unui nou ciclu agricol. Ca urmare, in aceasta perioada viata maramuresenilor se desfasora conform traditiilor seculare, chiar milenare. Se pregatesc haine, se fac rugaciuni, se fac bucate… fel de fel.

Despre haine:

In ziua de Pasti oamenii poarta haine noi. Este o… frmusete, sa-i vezi pe toti in haine noi.

As putea spune ca pregatirea acestei sarbatori incepe din primavara anului anterior, odata tunsul oilor si aratul si cultivarea cinepii . Vara, cinepa se recolteaza, se topeste la balta, se melita, se da prin hrebdinca, rezultind fuiorul, materia prima pentru frumoasele noastre haine.

Toata iarna, ziua si noaptea, in sezatori care dureaza pina la orele 2-3 dimineta, maramuresencele tes si cos sfetere, cioreci, teptare, lecrice, gatii si camasi, care mai de care mai inptistrite si mai… orbitoare; sa-ti ia ochii, nu alta. De Pasti, totul este gata , tot maramureseanul participa la slujba de inviere in haine noi.

Rugaciuni:

In pregatirea sfintei sarbatori, in sapatamina precedenta Saptaminii Luminate, in fiecare seara, se oficiaza la biserica Calea Crucii. Este o procesiune foarte frumoasa. Pe peretele exterior al bisericii sun fixate 14 icoane, reprezentind patimile Mintuitorului (denumirea fiecareia este dat mai jos). Paricipantii la procesiune fac inconjorul bisericii; la fiecare icoana, preotul rememoreaza semnificatia momentului; participantii parcurg drumul de la o icoma la alta cintind, in timp ce se bate toaca.

Iisus este osîndit la moarte
Iisus ia crucea pe umeri
Iisus cade întîia oară sub povara Crucii
Iisus întîlneşte pe Maica Sa îndurerată
Simon din Cirene ajută pe Iisus să-şi ducă Crucea
Veronica şterge faţa lui Iisus
Iisus cade a doua oară sub povara Crucii
Iisus mîngîie femeile care plîng
Iisus cade a treia oară sub povara Crucii
Iisus este dezbrăcat de haine
Iisus este răstignit pe cruce
Iisus moare pe cruce
Iisus este coborît de pe cruce
Iisus este înmormîntat

In Joia Mare se face „Denia celor 12 Evanghelii”, iar in Vinerea Mare “Prohodul Domnului”.

Bucate: pasca, oua rosii (obligatorii); in rest: miel, sunca, cozonaci, hrean cu smintina (de obicei nelipsit) etc…

La masa de Pasti participa toata familia.

Sarbatoarea tine, de obicei, doua zile. Oamenii se aduna la biserica; se aduna in grupuri, povestesc, se joaca cu mingea (talita), joaca carti, se plimba in jurul bisericii; vezi… ce n-ai mai vazut, numai frumusete.

Se saluta: Hristos a inviat; se raspunde Adevarat a Inviat. Acest salut se face pina la Inaltarea Domnului. Dupa aceea, la noi, salutul este Laudam pe Isus; raspunsul este: Laudat fie in veci. Este o marturisire de credinta care, dupa cum se vede, dureaza tot anul. N-am mai intilnit acest obicei in alte parti.

Dupa Sfintele Pasti, maramuresenii mai au doua sarbatori de primavara importante: Simbra oii (in fiecare sat care face stina) si Tijaua, in satul Hoteni.

Pribeagul 14-04-2012 - 18:02

Sa nu uitati, sa dati pe razatoare hreanul, macar 5 radacini! 🙂

ValVerde 14-04-2012 - 19:53

Ihi…ajuta cu bocetul (vezi mai sus) si te face sa dai cu caciula de pamint ca la calusari.

Ciu Huhu 14-04-2012 - 21:00

Hristos a inviat din morti, pre Moarte cu cu Moarte calciiind, si celor din moooormiiiinte Viiiata daruindu-le….!!!!!!

ValVerde 14-04-2012 - 21:13

Huhule, cinti fals si nu stii nici versurile.

E: „cu moartea pre moarte calcind”

Esti evreu?

Carpa Ciu Huhu 15-04-2012 - 17:00

Tu esti EVREU , ai dovedit asta tofarase, eu sant asa cum ma stie toata suflarea .

Ciu Huhu 16-04-2012 - 02:35

Nu-s evreu fiule, evreu iaste cirpa de om care semneaza cu numele meu adugat la Cirpa de el!

BULA 16-04-2012 - 05:30

@Huhu

De unde stim noi ca nu esti un evreu care interpreteaza pe forum rolul tantalaului ?

urbos 16-04-2012 - 05:40

Ala esti tu Bulica. Duhoarea e cea care va tradeaza.

BULA 16-04-2012 - 06:04

@Jegul SOBRU

Esti var cu Huhu, de-i sarisi in aparare ? Este superiorul tau, pe linie de SECU ?

urbos 16-04-2012 - 06:20

Nu-i sar in aparare rebutule, dar cand l-ai facut taman tu pe el evreu, mi s-a parut normal sa-ti amintesc ca tu esti ala. Si taman de a fi tantalau te-a mancat limba sa vorbesti, cand exact asa ai reusit tu sa-ti ascunzi originea mizerabila, acoperindu-ti duhoarea specifica, cu tone de prostie.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult