Biserica Ortodoxă Română face un prim-pas pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca. De altfel, mai mulţi preoţi au fost propuşi pentru a fi trecuţi în rândul sfinţilor.
Despre trecerea în rândul sfinților a preoților Constantin Sârbu și Ilie Lăcătușu s-a discutat în Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei miercuri seară, în Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale din București.
Totodată, s-a discutat și aprobarea unui al treilea proiect de canonizare, cel pentru Cuvios Arsenie de la Prislop. S-a vorbit, în cadrul întrunirii, și despre aprobarea unui text liturgic dedicat părintelui Arsenie de la Prislop.
Decizia finală a canonizării va fi luată astăzi sau mâine în cadrul Sfântului Sinod care are loc la Patriarhie.
„Este un număr mai mare de sfinți propuși pentru canonizare decât ne-am gândit cu doi ani în urmă, când am propus 12”, a mai precizat patriarhul Daniel referitor la canonizările care vor fi aprobate până în 2025, notează basilica.ro.. Acesta a precizat că între aceste propuneri se găsesc și patru cuvioși români din Sfântul Munte Athos.
„Trei i-am propus noi, iar pe unul l-a propus un grec, fapt la care nu ne așteptam. Patriarhia Ecumenică a fost de acord. Este tocmai ctitorul Schitului Prodromu, Cuviosul Nifon. Acel grec auzise despre viețuirea lui sfântă și este foarte interesantă această lucrare, că nu noi, ci altcineva, care nu este din neamul nostru, a făcut propunerea respectivă, pentru că era cunoscută din tradiția athonită viața acestui cuvios.”
Părintele Arsenie Boca este considerat de ucenicii săi ca fiind unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului al XX-lea. El a trăit între anii 1910 și 1989. Este înmormântat la Mânăstirea Prislop, unde zilnic vin foarte mulți pelerini.
În anul 2019, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului referitoare la canonizarea lui Arsenie Boca.
Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei este format din ierarhii celor 10 eparhii din componența mitropoliei (Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii), la care se adaugă episcopii Daciei Felix, Ungariei, respectiv Australiei și Noii Zeelande.
