Acasa Cultura-ReligieReligie Rânduieli bisericești în Postul Paștelui 2024

Rânduieli bisericești în Postul Paștelui 2024

scris de Ziua Veche
222 Afisari

Postul Paștelui va începe luni, 18 martie, și reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.

Eliberarea de patimi și creșterea duhovnicească sunt teme reprezentative care se reflectă în programul liturgic din perioada Postului Sfintelor Paști.

Postul, vindecarea sufletului si a trupului

În contexul Anului omagial 2024 al pastorației și îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înțeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătății sufletești și trupești, precum și de îngrijire a celor aflați în suferință.

În teologia ortodoxă, postul nu este înțeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi. Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.

Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism și la îmbunătățirea sănătății fizice. De asemenea, postul presupune renunțarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Prin întărirea vieții spirituale și intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească și introspecție, apropiindu-l pe om de Dumnezeu și facilitează lucrarea Harului.

Încurajarea faptelor bune și ajutorarea aproapelui transformă postul într-o practică colectivă, care poate avea efecte asupra celor din jur, precum afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „în vindecarea bolnavilor, contează foarte mult și credința comunității, a obștii, a celor din jur”.

Zilele cu dezlegare la pește

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).

Pomenirea celor adormiți

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților. Astfel, în primele șase sâmbete din Postului Mare, asemenea sâmbetelor „Moșilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Potrivit programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paști se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.


 

Cum se postește

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul acestuia se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult