Creştin-ortodocşii sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile, una dintre cele mai importante sărbători creştine. Duminică Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor şi Duminică mare, este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc (II, 1-4) şi cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţie a lui Dumnezeu, Cel în treime. Ea cade totdeauna la 10 zile după Înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei praznicul. E totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urmă cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai târziu.
Nu încape îndoială că Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, ca o încreştinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare. Despre ea amintesc şi Sf. Apostol Pavel (1 Cor. XVI, 8) şi Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numărată şi în Constituţiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberaţi de muncile obişnuite. Despre ea mai amintesc : Sf. Irineu (+202), Tertulian, Origen, Canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) , Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie s.a. Marii predicatori din secolele IV şi V ne-au lăsat o mulţime de panegirice în cinstea acestei sărbători, iar în a două jumătate a secolului IV pelerina apuseană Egeria ne descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh, aşa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu al Cezareei. Dar, precum am arătat la sărbătoarea înălţării, aceasta a fost fixată, de pe la 400 înainte, în ziua a 40-a după Paşti, cum este până astăzi, Cincizecimea rămânând numai că sărbătoarea Sfântului Duh.
Nu numai ca vechime, ci şi ca importanţă, sărbătoarea Rusaliilor vine îndată după Paşti. În timpul privegherii din ajun, se făcea odinioară botezul catehumenilor. Ca şi la Paşti, erau oprite îngenuncherea şi postirea toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri palestre, spectacolele păgâne de teatru etc. Se împodobeau casele, semn de bucurie, cu flori verzi, îndeosebi de nuc, de tei, aşa cum se face azi, obicei moştenit de la evrei, la care Cincizecimea sărbătoarea premitiilor din flori fructe. La biserici se aduc azi frunze verzi de tei, de nuc, care se se împart credincioşilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care -a pogorât Sfiinţi Apostoli.
De sărbătoarea Rusaliilor aparţin o sumedenie de datini, credinţe şi rituri religioase populare, legate de pomenirea generală a morţilor din sâmbăta precedentă (Sâmbătă morţilor sau Moşii de vară). Sărbătoarea Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină importantă, care se ţine întoteauna duminica, la 50 de zile după Paşti.
Câte zile se prăznuieşte sărbătoarea Rusaliilor?
În sărbătoarea Rusaliilor intră: Duminică Rusaliilor şi lunea, care este cinstită ca sărbătoarea Sfintei Treimi. Rusaliile sunt o străveche sărbătoare preluată din mitologia romană (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Din punct de vedere bisericesc, această sărbătoare este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.
Conform Sfintei Scripturi şi învăţăturii cuprinse în Sfîntă Tradiţie, în această zi, Duhul Sfînt, Una din Persoanele Sfintei Treimi, s-a pogorît asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.
Potrivit scrierilor Noului Testament acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti , la 50 de zile de la învierea lui Isus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime. reştinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în zonă Moldovei şi a Transilvaniei, 7 zile în zonă Munteniei şi a Olteniei, iar în zonă Banatului, timp de 8 zile.
Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii
În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dansele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Spre deosebire de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămină Rusaliilor.
Hora Ielelor
Ielele sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducţie, care sălăşuiesc în văzduh, munţi, peşteri, păduri şi pe malul apelor şi cascadelor.
Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se scălda goale în izvoare, despletite şi dezlănţuite.
Încă din timpuri vechi, dânsul lor, denumit „Hora Ielelor” este foarte temut.
Aceste făpturi adoră să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne şi purtând voaluri subţiri, transparente, iar dansul lor este unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori.
Ielele nu fac rău celor care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe ” vinovat ” luându-i minţile definitiv.
Împănatul boului
Un obicei unic în ţară de Rusalii se ţine în localitatea clujeană Batin. Aici se organizează „împănatul boului„, eveniment ce constă într-o procesiune care se desfăşoară pe uliţele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori.
În faţă parohiei, preotul satului îl sfinţeşte, apoi da de băut participanţilor. Boul este, la un moment dat, eliberat şi, conform tradiţiei, o fecioară „îl stăpâneşte”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, în încurajările asistenţei. Potrivit datinii, fata se va mărită într-un an.
Udatul nevestelor
Sătenii de pe Valea Gurghiului (judeţul Mureş) sărbătoresc în fiecare an, după Rusalii, obiceiul numit „udatul nevestelor”. Conform tradiţiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sănătoase şi mai frumoase. În satul Sona (Braşov), ceată tinerilor îi colindă pe bătrâni.
La sate, unde tradiţia se păstrează mai bine, oamenii duc la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Aceste crenguţe se agăţă apoi la straşină caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele şi în plus, se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.
Preoţii şi sătenii ies pe câmp în ziua a două de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindină.
Jocul Căluşarilor
Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Căluşarilor este cunoscut că fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit „Dansul Ielelor ” ce i-a luat minţile. Dansul Căluşarilor este un dans păstrat din vechimi şi care urmăreşte să îndepărteze vrajă picurată peste cel sedus şi să pună pe fugă ielele.
În judeţul Olt, luni, în a două zi de Rusalii, se duc căluşarii la casa bolnavilor din sat. Persoana suferindă este scoasă din casă, aşezată cu faţă în sus, cu capul spre miazăzi (sau răsărit), se aşează lângă ea steagul şi o oală de pământ cu apa, de care se leagă o aţă roşie şi un pui mic de găină. Dacă, după executarea tuturor melodiilor, bolnavul începe să tremure, e semn că e luat din căluş. Atunci stabilesc o zi în care vor veni să-l scoale din căşuş. Ei repetă jocul potrivit de trei ori; atunci este prins şi bolnavul în joc; în acest moment vătaful ia oala de lut şi o aruncă în sus. Când cade, oala se sparge şi puiul rămâne mort. Dacă bolnavul are noroc să se scoale, sar câteva picături de apă pe el; atunci el se va ridica si fuge după căluşari jucând. Dacă nu are noroc să se scoale, nu-l atinge nicio picătură de apă, înseamnă că e ursit să moara, nu-l atinge nicio picătură de apă , înseamnă e ursit să moară.
Superstiţii de Rusalii
In aceasta zi, oamenii poarta pelin la briu sau in san, spre a fi feriti de mania ielelor. Acum nu se merge la camp, pentru ca Rusaliile ii pedepsesc pe cei ce o fac cu boala zisa amorteala, dambla, luat de vant sau ologeala.
In Duminica Rusaliilor nu e bine sa te urci in arbori sau in locuri inalte si nici sa calatoresti departe de casa. La poarta si in casa se pun flori, frunze de tei sau de nuc
De Rusalii sa nu se certe nimeni, caci e luat de Iele. E bine sa ai la tine trei fire de usturoi, in sin sau la briu. Femeile duc la biserica frunze de nuc si de tei. De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamini, nu se mai culeg ierburi de leac. Daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste lucruri.
Rusaliile pedepsesc pe aceia care lucreaza in aceasta zi considerata a dansului lor, si nu o pretuiesc si sarbatoresc cum se cuvine.
