Sânta Maria Mare în tradiţia populară | Ziua Veche
Acasa Cultura-ReligieReligie Sânta Maria Mare în tradiţia populară

Sânta Maria Mare în tradiţia populară

scris de C.S.
12 afisari

Sărbătoarea încheie un ciclu, care se redeschide în 8 septembrie, odată cu sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, şi semnifică cum dintr-o sămânţă, aparent fără viaţă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.

Sânta Maria Mare în tradiţia populară

Sânta Maria Mare în tradiţia populară

Astfel, în calendarul lucrărilor agricole, între cele două sărbători ale Fecioarei Maria, 15 august şi 8 septembrie, este timpul prielnic semănării grâului.
15 august este „hotarul” care desparte lunile călduroase de cele friguroase şi marchează trecerea de la vară la toamnă. Din această zi ciobanii coboară oile de la munte, iar bărbaţii schimba pălăria cu căciula pe care o vor purta până în 23 aprilie, la sărbătoarea Sfântului Gheorghe.

În tradiţia populară se spune că dacă de Sfânta Marie Mare înfloresc trandafirii, atunci toamna va fi lunga. În aceasta zi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, pentru că apoi vor fi bune de leac.

În mediul rural se obişnuieşte ca în această zi să fie angajaţi pândarii în vii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.

În casele care au fete de măritat, icoana Fecioarei se spală cu flori de busuioc pentru ca fetele să aibă noroc cu un flăcau cumsecade, harnic şi drăgăstos, sau, se culege năvalnicul – o plantă care creşte în paduri, şi se dăruieşte fetelor tinere ca să aibă parte de cât mai mulţi peţitori.

După Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se deschide sezonul de nunţi, care durează din 16 august şi până în 14 noiembrie, încep şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

În unele părţi ale Moldovei, sărbătoarea de la 15 august este considerată „a morţilor”. Cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea drepţilor şi care au purtat numele Sfintei Fecioare. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, o „colivă de struguri”, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor, „să fie de sufletul lor”.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează şi sunt organizate procesiuni religioase spre mânăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult