Acasa Cultura-ReligieReligie Sarbatorile Sfintei Cruci in cultul ortodox

Sarbatorile Sfintei Cruci in cultul ortodox

scris de Doru Dragomir
40 afisari

Cea mai veche si mai importanta dintre sarbatorile ortodoxe inchinate cinstirii Sfintei Cruci este Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. In aceasta zi sarbatorim de fapt amintirea a doua evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci:

Sarbatorile Sfintei Cruci in cultul ortodox

Sarbatorile Sfintei Cruci in cultul ortodox

– Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in vazul poporului, de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335.

– Aducerea sau intoarcerea Sfintei Cruci de la persii pagani, la anul 629, pe timpul imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in Biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, dupa ce patriarhul Zaharia a inaltat-o in vazul credinciosilor, la 14 septembrie 630.

Dupa marturia unei cronici anonime, sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci ar fi luat fiinta in anul 335; in acel an, in ziua de 13 septembrie, a avut loc sfintirea celebrei bazilici construite de imparatul Constantin cel Mare deasupra mormantului Domnului (Martyrium), iar a doua zi, fiind adunati acolo cu acel prilej multi episcopi si credinciosi, episcopul Macarie al Ierusalimului a aratat, pentru prima data, de pe amvonul bisericii, sfantul lemn al Crucii Rastignirii, ca sa-l vada si sa-l venereze toti cei de fata. De atunci a ramas definitiv ziua de 14 septembrie ca sarbatoare a „inaltarii” sau „Aratarii” Sfintei Cruci. Cu timpul, sarbatoarea principala de la 13 septembrie, adica praznuirea sfintirii bisericii lui Constantin, care prilejuise inaltarea solemna a Sfintei Cruci, a ramas in umbra si, desi a fost celebrata prin slujba zilei, care figureaza inca in Mineiul ortodox pe septembrie (la ziua de 13), ea a ramas ca o simpla inainte-praznuire a sarbatorii Inaltarii Crucii, de a doua zi (14 septembrie), pe care a trecut accentul principal. La aceasta s-a adaugat si amintirea aflarii Sfintei Cruci, care se sarbatorea pna atunci la date diferite: la unii in Vinerea Patimilor, la altii in Lunea Pastilor.

Cu toate ca pelerina apuseana Egeria afirma ca aflarea Crucii a avut loc in aceeasi zi in care s-a sfintit Biserica Sfantului Mormant, adica la 13 septembrie, se pare ca, la inceput, Aflarea Sfintei Cruci si Inaltarea Sfintei Cruci au fost sarbatori separate si serbate la date diferite, asa cum, de altfel, le gasim inca pana astazi la unele popoare crestine. Astfel, pe cand Inaltarea Sfintei Cruci se sarbatoreste pretutindeni (inclusiv la catolici) la 14 septembrie, Aflarea Sfintei Cruci e sarbatorita in Biserica apuseana la 3 mai: lnventio Sanctae Crucis, sarbatoare care asociaza cultul Crucii cu festivitatile pascale, fiind la origine aniversarea anuala a sfintirii Bazilicii Sfintei Cruci din Roma, zidite de Sfanta Elena in amintirea crucii salvatoare, care se aratase pe cer fiului ei. Aici, Sfanta Elena a adus apoi o parte din lemnul sfant al crucii descoperite de ea, care se pastreaza pana acum. La abisinieni si in Biserica din Alexandria, Aflarea Crucii se serbeaza la 4 mai, iar la copti si la arabi, la 6 martie. Ca o reminiscenta a vechii sarbatori a Aflarii Sfintei Cruci (de la 6 martie), trebuie privita in calendarul ortodox de azi duminica a treia din Paresimi, numita a Sfintei Cruci.

Fiind sarbatoare de origine palestiniana, la inceput, Inaltarea Sfintei Cruci avea un caracter local. Serbarea ei era limitata la Ierusalim unde, precum am vazut, se pastra lemnul Crucii Rastignirii, de la descoperirea lui pana la 634 (635), cand a fost adus la Constantinopol. Procesiunea solemna, prin care se cinstea odinioara Sfanta Cruce in Cetatea Sfanta, s-a pastrat, de altfel, acolo pana astazi in randuiala slujbei din ziua de 14 septembrie. Cu timpul, sarbatoarea s-a extins si in partile Constantinopolului (sec. V), unde ceremonialul ei a primit o noua stralucire si dezvoltare, mai ales din sec. VII, de cnd Sf. Lemn a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol, generalizandu-se treptat, pna prin sec. VI, in toata Biserica de Rasarit. In Calendarul roman, sarbatoarea a fost introdusa de papa Serghie I (687-70: care era antiohian de origine, iar in Biserica Armeana, Inaltarea Sfintei Cruci face parte dintre primele cinci sarbatori mai mari si are data variabila, fiind sarbatorita in duminica cea mai apropiata de 14 septembrie (intre 11-17 septembrie).

Spre deosebire de alte praznice imparatesti,  Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de Patimile si moartea Mantuitorului.

A doua sarbatoare importanta a Sfintei Cruci este Duminica a treia din Postul Pastilor, numita Duminica Crucii, cu data variabila, instituita la Constantinopol in sec. VIII.

Caracteristica slujbei din aceste doua sarbatori principale ale Sfintei Cruci este ritualul scoaterii solemne si venerarii sau inchinarii Sfintei Cruci, care are loc intre Utrenie si Liturghie. El inlocuieste si aminteste ceremonia liturgica a expunerii (aratarii sau inaltarii) solemne si a venerarii generale a Sfintei Cruci, care avea loc odinioara la Ierusalim, apoi si la Constantinopol, in Vinerea Patimilor din cultul bizantin, dar a pierdut din importanta si stralucirea de odinioara, fiind eclipsata de ritualul poste­rior al Prohodului; in schimb, si-a pastrat amploarea si importanta din vechime la sirieni, la copti: egipteni si la armeni.

In calendarul ortodox mai avem inca doua sarbatori, mai putin importante, ale Sfintei Cruci (fara serbare) si anume:
Ziua de 1 august, care coincide cu inceputul postului Sfintei Marii si se numeste Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei si de viata facatoarei Cruci, in amintirea liberarii minunate a grecilor din robia saracinilor, pe timpul imparatului Manuel Comnenul (sec. XII), cu ajutorul Sfintei Cruci. La Constantinopol se serba prin procesiunea cu lemnul Sfintei Cruci. In unele biserici (rusesti) se face sfintirea Apei mici.

Alta sarbatoare (fara tinere) a Sfintei Cruci este la 7 mai, cnd praznuim Pomenirea aratarii semnului Sfintei Cruci pe cer in timpul imparatului Constantie (fapt petrecut, probabil, la 351 si relatat intr-o scrisoare a Sfantului Chiril al Ierusalimului catre imparatul Constantie). Slujba zilei aminteste acest eveniment, slavind Sfanta Cruce (vezi Mineiul pe mai, ziua 7).

In cadrul Octoihului, avem, de asemenea, doua zile pe saptamana consacrate cinstirii speciale si permanente a Sfintei Cruci in serviciul divin zilnic al Bisericii Ortodoxe si anume miercurea si vinerea. In aceste zile, cantarile Octoihului de la toate glasurile, care se combina cu cele ale sfintilor din Minei, cinstesc Patimile Domnului si Crucea Rastignirii, instrumentul patimirii Lui si altarul pe care Iisus S-a adus pe Sine jertfa pentru mantuirea lumii.

14 comentarii

MalVerde 14-09-2013 - 08:35

Sa-i punem cruce Toxicei Montane, si dracul sa il ia pe Jonathan Henry si pe actionarii mai importanti. Amin!

jan dinu 14-09-2013 - 20:31

— ” Inaltzarea sfintei Rachete ” propulsata de hidrogen lichid
a luat zborul spre Dumnezeul Ceresc spre ai transmite
— Creatorului Universului — ce mai fac imbecilii crestini (in special
ortodocsi ) cu dogmele care-i tzin in friul ignorantei – indobitocirii
shi sclavizarii perpetue …!
JD-USA

UnUL 14-09-2013 - 20:37

Nea Dinule, nu m-am prea lămurit cu dumneata. Ești prea pornit împotriva religiei. Ești ateu, musulman, budist, sau ce?

jan dinu 14-09-2013 - 20:55

– Ortodox – din tzarani cu frica de Bunul Dumnezeu
shi un bun cunoscator al – fariseismului care distruge crestinismul !
JD-USA

UnUL 14-09-2013 - 20:57

Am priceput. Dar să știi că nu trebuie să cazi în extrema cealaltă, devenind un adversar feroce al creștinismului, chiar dacă unele din afirmațiile dumitale nu sunt lipsite de temei.

jan dinu 14-09-2013 - 21:07

Sunt – atitudini vulcanice – spre a nu se ajunge …
incet,incet la linistea mocnita care ne aduce
sfirsitul credintei unde omul shi religia hristica a
eshuat prin degenerarea fizica shi morala .
Pericolul este – ACUM – shi cine nu-l observa
e mai fericit fara a se consuma cautind adevarul
shi salvarea …sufletului prin dumnezeiasca mintuire .
Tacerea popilor prin cultul deja degenerat propagat de ei
duce la sfirsitul civilizatiei .
Doar se stie ca suntem in post crestin era …
JD-USA

tomi 15-09-2013 - 01:15

Domnule UnUL, eu cred ca-l inteleg pe nea JAN, si cred ca are dreptate. Orice extremizare a religiilor duce la prapad. Musulmanii nu prezentau pericol umanitatii pina nu dadura peste islamul extremist ce instiga la crima, ura si distrugerea celorlalte religii. Eu sint un dusman feroce al religiosilor evrei ortodoxi, rai si nu mult diferiti de bandele de huligani din Teheran. Inca nu ma cunoasteti destul, eu sint nascut evreu, eu nu sint ca cei ce dupa ce au furat, au ucis au inselat, isi pun chipa pe cap, „se intorc la tsuva” cum se zice la noi si devin cei mai fanatici religiosi, adica, vorba ceea l-au fentat pe Dumnezeu. Sint cei care ne aduc rusine si creaza cele mai multe probleme in tara. Noroc este ca sint un procent redus insa suficient ca sa loveasca in prestigiul Israelului peste hotare. Cei pe care-i vedeti ca dau foc la moschei, care traiesc in colonii sint aceste bestii de extremisti care in numele religiei duc la fapte dezgustatoare si condamnabile. Legea se ocupa de ei dar nu suficient, au avocati care-i scot mereu nevinovati. Populatia israeliana in 90 % care lucreaza, face armata si traieste in mod demn condamna acesti paraziti care traiesc din taxele ce le platim noi din greu statului. Deci nea JAN are dreptate ca orice depasire al limitelor umane ale religiei devine un pericol, foloseste religia fara a ajunge tu stapinul si superiorul altora. Credinta in Dumnezeu nu te face judecatorul altora. Evreii pe care-i respect sint cei nascuti evrei, cu religia buna a stramosilor care nu propovaduiau ura ci dimpotriva toleranta si intelegere.

Europeanuul 15-09-2013 - 12:19

un mesaj foarte corect transmis clicii xenofobe de pe acest forum (urbos, tache, bulanache, huhu, saliut, degetel & co).

digital 15-09-2013 - 14:21

gargară!
disciplinați-vă, extremiștii și n-0i mai susțineți, apoi veniți să debitați povești cu Ileana Cosânzeana și Făt Frumos!
pe cine credeți mă, că adormiți cu bancurile voastre?!

tomi 15-09-2013 - 18:59

Europeanuul, multumesc, dar am avut mereu aceste idei, nu sint extremist si pacat ca nu ne cunoastem mai bine, am avea multe de invatat unii de la altii, cu toate ca cunosc Romania ca unul ce a trait 34 de ani acolo, sint insa noutati care ma frapeaza, ce nu existau acum citiva ani, creaturi debile ca urbos, digital, huhu, tache, salut sint noutati pe plaiurile romanesti; nu am dat de astfel de imbecili in toti cei 34 de ani traiti in tara.
Si repet, israelienii nu sint exceptiile dezgutatoare, in procent de pina 10% din populatie care asmut arabii, le distrug tonetele la piata, le dau foc masinilor si caselor, creda-ma ca la fel le-asi crapa capul cu aceeasi placere ca lui urbos si digital, dar si unii si altii cu acelasi caracter josnic, se ascund in gauri de sarpe, crede-ma ca populatia isreliana nu are nimic comun cu acesti paraziti. Ei, aceasta minoritate ultraortodoxa, nu lucreaza, fac cite 10 copii, traiesc din alocatiile acestora, nu fac armata, nu recunosc statul de unde sug banii si drepturile care de fapt nu le merita. Odata sper sa reusim sa scapam si noi de acesti paraziti, ei lovesc in stat si in populatia normala pe care de fapt ne iau de fraieri. Vezi Europeanuule, acestia sint urbosii si digitalii nostri..

Ereticul 14-09-2013 - 21:06

D-le UnUL, nici budistii si nici musulmanii nu sunt dusmanii religiei. Numai ateii / liber – cugetatorii.
Iar daca vorbim despre diferendele religioase, impotriva crestinismului putem numara drept dusmani recunoscuti pe atei, satanisti, ovrei si numai la urma pe musulmani (oficial ei il considera pe Isus drept Profet, in loc sa-i recunoasca esenta divina). In plus, in istorie nu se cunoaste (n-a fost consemnat) un conflict „armat” intre crestini si budisti.

UnUL 14-09-2013 - 21:17

Știu foarte bine asta, domnule Eretic; dar domnul Dinu părea pornit doar împotriva creștinismului (Îndeosebi împotriva ortodoxiei, pentru care nici eu nu am o simpatie deosebită), și doream să știu de pe ce poziții aduce aceste acuzații. Și nu era vorba de un „conflict armat”, ci doar de nișet opinii contondente.

Adi 14-09-2013 - 21:33

Care crestinism? Din ortodoxie practic au fost inventate doua secte : Oastea Domnului si ,,Miscarea legionara” care au devenit niste secte neoprotestante si isi fabrica icoane proprii necanonizate si il ataca pe patriarh. Il acuza ca e mason si il injura pe toate blogurile.

jan dinu 14-09-2013 - 22:16

@ Adi ,asta-i punctul de vedere al
patriarhiei?? Esti cumva autorizat in a afirma asha ceva ??Cum – legionarii – au „deviat ”
ortodoxismul ,reformindu-l devenind prin
schisma de sine statator ? Cred ca esti un
provocator !
JD-USA

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult