Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la 7 decembrie pe Sfânta Muceniţă Filofteia ale ăarei moaste se găsesc la Curtea de Arges.
Sfânta Mucenită Filofteia de la Curtea de Arges sărbătorită de 7 decembrie (foto: calauzaortodoxa.ro)
Ziua de 7 decembrie a fost aleasă ca dată de prăznuire, dupa ziua Sfântului Nicolae, întrucat moaştele ei au stat secole în sir în biserica domnească din Curtea de Argeş, ce are hramul Sfântului Nicolae. Sfânta Munceniţă Filofteia s-a născut pe la începutul veacului al XIII-lea în oraşul Târnovo, care pe atunci era capitala ‘Imperiului romano-bulgar’ întemeiat şi condus o vreme de fraţii Petru şi Asan, români de neam. În greceşte numele acesteia, Filofteia, înseamnă ‘iubitoarea de Dumnezeu’, lucru pe care îl va dovedi cu fapta în cursul scurtei sale vieţi pământeşti.
Mii de credincioşi sunt aşteptaţi să participe, la Curtea de Argeş, la sărbătoarea Sfintei Muceniţe Filofteia. Moaştele sfintei au fost depuse în baldachinul din faţa Mânăstirii Curtea de Argeş, iar peste o jumătate de oră va fi oficiată Sfânta Liturghie, la Catedrala Arhiepiscopală. Pentru a preîntâmpina eventualele blocaje rutiere între Piteşti şi Curtea de Argeş, pe DN 7, poliţia îi avertizează pe conducătorii auto să respecte indicaţiile agenţilor trimişi în teren şi să adapteze viteza la condiţiile de trafic.
Se spune că şi mama viitoarei sfinte era româncă de neam, din sudul Dunării şi o femeie foarte evlavioasă. De la ea a deprins Filofteia dragostea de Dumnezeu şi de aproapele, faptele de milostenie, rugăciunile şi postul şi alte virtuţi. Fiind copilă încă, Dumnezeu a chemat la Sine pe vrednica sa mamă, rămânând astfel orfană. Cu încredere în Dumnezeu, a rămas în casa părintească, respectând toate cele ce învăţase de la mama ei, trăind mai mult pentru Hristos şi pentru cei aflaţi în suferinţă. După o vreme, tatăl ei s-a recăsătorit. Între îndatoririle pe care mama vitregă le-a dat Filofteii se număra şi aceea de a duce tatălui său hrană la câmp. Pe drumul spre ţarină, adeseori întâlnea oameni săraci, cărora copila le dădea din mâncarea tatălui său. Întâmplându-se acest lucru de mai multe ori, tatăl rămânea fără hrană îndestulată. Întrebându-şi soţia ce se întâmplă cu bucatele, aceasta i-a răspuns că ea îi trimite cele trebuincioase, dar că Filofteia împarte mâncarea la săraci. Tatăl a urmărit-o şi, văzând cum Filofteia împărţea săracilor din mâncarea pe care trebuia să i-o aducă, a scos securea pe care o purta la brâu şi a aruncat-o asupra fetei. A rănit-o grav la un picior, încât după puţină vreme şi-a dat sufletul în mâna Ziditorului a toată făptura.
Filofteia, în vârstă de numai 12 ani, şi-a dat viaţa în mâinile Domnului. Tatăl nu a putut să ridice trupul fiicei sale, întrucât era foarte greu şi, nedumerit, a alergat la episcopul cetăţii. Acesta, însoţit de clerici şi mulţime de credincioşi, a înălţat rugăciuni către Dumnezeu şi a vrut să ridice trupul pentru a fi aşezat în catedrala cetăţii. Văzând că nu reuşesc, au înţeles că nu era voia Sfintei să fie dusă în cetate şi au început să spună numele diferitelor cetăţi, biserici şi mănăstiri din dreapta şi stânga Dunării. Când au rostit numele Bisericii ‘Sfântul Nicolae‘ de la Curtea de Argeş, trupul Sfintei s-a făcut mai uşor. Voievodul Radu Negru a venit la Dunăre, înconjurat de episcopi, clerici şi mult popor, şi a aşezat moaştele Sfintei Filofteia în biserica de la Curtea de Argeş.
În anul 1517, domnitorul Neagoe Basarab a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeş, în care a mutat moaştele Sfintei, ele aflându-se astăzi în paraclisul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş. La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât generalizarea cultului unor sfinţi ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră, între care şi Sfânta Filofteia de la Argeş. Slujba specială închinată acestei generalizări a avut loc în octombrie 1955, la Curtea de Argeş, în prezenţa patriarhului Justinian Marina şi a numeroşi ierarhi români şi străini, invitaţi acolo.
