Ziua de vineri, 18 aprilie 2025, are o rezonanță aparte pentru credincioșii ortodocși din România, fiind marcată de o dublă încărcătură religioasă și tradițională. Această dată se situează în Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, fiind Vinerea Mare – una dintre cele mai solemne și mai triste zile din calendarul creștin-ortodox.
Semnificația religioasă a Vinerii Mari
Vinerea Mare este ziua în care Biserica Ortodoxă rememorează Răstignirea și moartea Mântuitorului Iisus Hristos pe cruce. Este o zi de profundă tristețe, meditație și rugăciune, în care credincioșii se gândesc la jertfa supremă a lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc. Din punct de vedere liturgic, este una dintre puținele zile din an în care nu se oficiază Sfânta Liturghie, deoarece Hristos, „Mirele Bisericii”, este înmormântat.
În biserici, slujbele din această zi sunt deosebit de emoționante:
-
Dimineața se citesc Ceasurile Împărătești, care evocă suferințele Mântuitorului.
-
La prânz sau după-amiaza are loc slujba scoaterii Sfântului Epitaf – o icoană brodată ce Îl reprezintă pe Hristos mort, care este așezată în mijlocul bisericii, simbolizând mormântul Domnului.
-
Seara se oficiază Denia Prohodului Domnului, în cadrul căreia credincioșii cântă „Prohodul”, o alcătuire liturgică de mare frumusețe și profunzime, însoțind Epitafiosul într-o procesiune simbolică în jurul bisericii.
Tradiții și obiceiuri populare în Vinerea Mare
Această zi este păstrată cu sfințenie în tradiția populară românească, fiind însoțită de o serie de ritualuri și interdicții transmise din generație în generație:
-
Post negru – mulți credincioși țin post total în această zi, fără a mânca sau bea nimic până seara, ca semn de participare la suferința Mântuitorului.
-
Scăldatul în ape curgătoare – în unele zone din țară, mai ales în mediul rural, oamenii obișnuiesc să se spele simbolic în râuri, pentru purificare sufletească și trupească, crezând că apa din această zi are puteri vindecătoare.
-
Nu se lucrează – tradiția spune că cei care muncesc în această zi vor fi urmăriți de ghinion, iar cei care spală, coc sau cos vor fi pedepsiți cu boli.
-
Trecerea pe sub Sfântul Epitaf – este un gest simbolic de smerenie și căutare a vindecării, practicat mai ales de femei, bătrâni și copii.
În România, Vinerea Mare este recunoscută oficial ca zi liberă legală, începând cu anul 2018, alături de celelalte sărbători pascale. Este un moment de reculegere națională, dar și o etapă importantă în pregătirea sărbătorii Învierii Domnului, care în 2025 va fi celebrată pe duminică, 20 aprilie.
Pe întreg cuprinsul țării, în orașe și sate, bisericile devin în această zi adevărate centre de spiritualitate, unde se adună credincioși de toate vârstele. Prohodul, cântat de preoți și credincioși în seara Vinerii Mari, este adesea acompaniat de procesiuni cu lumânări aprinse, iar în marile orașe – precum București, Iași, Cluj sau Sibiu – se organizează procesiuni publice, semn al unității și al credinței.
Vinerea Mare nu este doar o zi din calendar, ci un moment de adâncă reflecție pentru toți creștinii. Este o invitație la iertare, compasiune și smerenie, într-o lume grăbită și adesea uitucă în fața valorilor spirituale. Fiecare gest, fie că este o rugăciune rostită în taină, fie o participare la slujbă sau la o simplă clipă de tăcere, aduce mai aproape înțelesul real al Paștelui: biruința vieții asupra morții.
