Acasa Cultura-ReligieReligie Traditii de Adormirea Maicii Domnului sau „Pastele verii”

Traditii de Adormirea Maicii Domnului sau „Pastele verii”

scris de Z.V.
11 afisari

Adormirea Maicii Domnului este cunoscuta in popor sub denumirea de Sfanta Maria Mare. Este praznuita pe 15 august. Romanii asteapta sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului cu aceeasi bucurie ca Sfintele Pasti.

Adormirea Maicii Domnului: traditii si obiceiuri

Postul de doua saptamani care precede sarbatoarea, se socoteste a fi la fel de insemnat ca si postul Sfintelor Pasti. In credinta populara se spune ca acest post este rupt din Postul Mare: „La inceput, Postul Pastilor era de noua saptamani, dar vazandu-se ca e prea lung si prea saracacios, asa ca oamenii ieseau prea slabi in primavara, cand trebuia sa se dea cu totul muncilor, s-a micsorat acest post cu doua saptamani si s-au pus aceste zile de post inaintea Santa-Mariei Mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi”.

In dimineata zilei in care este cinstita Adormirea Maicii Domnului se obisnuieste ca femeile sa mearga la biserica si sa imparta struguri pentru cei trecuti la cele vesnice. In unele zone se dau pentru sufletele celor decedati prune coapte si faguri de miere.

Incepand cu aceasta zi, ciobanii coboara oile de la munte, barbatii isi schimba palaria cu caciula, se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa. Schimbarile de anotimp au fost interpretare in popor ca fiind semne ale tristetii naturii, care regreta plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai creste, iar frunzele incep sa se ingalbeneasca.

De pe 15 august se deschidea in satul traditional un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna. In aceasta zi crestinii se roaga mai intens Maicii Domnului, stiind ca Mantuitorul nu lasa nimic neimplinit.

Traditia spune cã, înainte de Marea Judecatã, Maica Domnului va da cu nãvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând sã se prindã de el si astfel sã se mântuiascã de pãcate. Se mai spune cã dracii, rãmasi fãrã sufletele oamenilor, se vor mânca între ei pânã când nu va mai rãmâne niciunul.

Perioada dintre cele douã Sântãmãrii era consideratã timp optim pentru semãnãturile de toamnã. Totodatã, la sãrbãtoarea Sfintei Marii se adunã ultimele plante de leac, putându-se afla totodatã cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoane si care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli. În pãrtile Moldovei, aceastã sãrbãtoare este consideratã sãrbãtoarea „mortilor”, iar cu aceastã ocazie sunt pomeniti toti strãmosii plecati în lumea celor drepti care au purtat numele Sfintei Fecioare.

De Sfanta Marie, fetele purtau o planta numita „navalnic”, care avea puterea sa aduca petitori.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult