Circa 200 de persoane participa la manifestarea organizata la Miercurea Ciuc de „Miscarea Tinerilor din 64 de Comitate”, pentru a marca implinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena si intrarea lui Horthy Miklos in oras, acţiunea starnind controverse in randul politicienilor locali.
Sambata, la ora 13.00, treizeci de husari veniţi din zona Ciucului de Jos s-au intalnit in faţa Garii din Miercurea Ciuc, de unde au pornit intr-un mars calare spre centrul municipiului, pentru a ajunge in Piaţa Cetaţii, in faţa Primariei, transmite corespondentul Mediafax.
In afara de husari, din partea organizaţiei „Miscarea Tinerilor din 64 de Comitate” (HVIM) participa la manifestari aproximativ zece tineri, imbracaţi in tricouri negre si purtand in maini steaguri ale Ungariei Mari, precum si zece varstnici, aparţinand Ordinului Vitejilor din Ungaria, ei fiind imbracaţi in robe negre si avand pe umar stema Ungariei Mari.
La manifestare participa si primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, care a ţinut un scurt discurs, prezentand importanţa evenimentului din urma cu 70 de ani.
Programul va continua in faţa Primariei din Miercurea Ciuc cu recitari de versuri si cantece patriotice maghiare.
La eveniment asista aproximativ 130 de persoane.
Seara, incepand de la ora 19.00, in Casa de Cultura Municipala, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulata „Viaţa lui Horthy”.
Manifestarea menita sa marcheze implinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena si de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos in Miercurea Ciuc, la 11 zile dupa semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), este organizata, la Miercurea Ciuc, de organizaţia maghiara „Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM).
Manifestarea a fost autorizata de Primarie, Poliţie si Jandarmerie si a starnit controverse in randul politicienilor locali.
Vineri, presedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Dusa a cerut statului roman sa reacţioneze impotriva oricarei manifestari de acest fel.
„Sunt stupefiat si este de neinţeles ca o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atat de la municipalitate, cat si de la poliţie si jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadarii Transilvaniei care a avut drept consecinţa, pana la incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, comiterea a mii de atrocitaţi si drame generate de fascismul hortyst si, mai mult de atat, ca Horthy, un criminal de razboi condamnat de o lume intreaga pentru ororile pe care le-a comis, sa fie elogiat intr-o Casa de Cultura, mi se pare sfidator si batjocoritor la adresa ţarii. Fac un apel ferm la instituţiile statului sa reacţioneze, conform legii si sa apere valorile sale de drept”, declara Mircea Dusa.
in replica, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, spunea ca manifestarea nu are de ce sa starneasca controverse de vreme ce a fost aprobata de Primaria Miercurea Ciuc, dar a adaugat ca „este important ca ea sa se desfasoare in condiţii de legalitate”, chiar daca el, in calitate de persoana publica, nu este de acord cu manifestarile de tip extremist.
„Ca persoana publica, pot sa spun ca nu sunt de acord cu niciun fel de manifestari extremiste, din orice parte ar veni. Consider ca problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleasi si convieţuirea pasnica este cea mai importanta”, spunea Ladanyi Laszlo Zsolt.
Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila declara, la randul sau, ca Horthy Miklos nu este un personaj atat de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci ca este unul mai degraba controversat, afirmand ca manifestarea de sambata de la Miercurea Ciuc naste controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.
„Asa cum Antonescu este considerat o firgura controversata si despre Horthy se poate spune acelasi lucru. Problema cu manifestarea de maine (sambata – n.r.) este aceea ca este organizata de Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decat sa aduca tensiuni”, preciza Korodi Attila.
Korodi a spus ca „romanii nu ar trebui sa se teama, pentru ca astfel de manifestari sunt periferice si daca liderii maghiari reusesc sa puna la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problema pentru ca ele vor ramane in zona periferica izolata”.
Presedintele PCM, Szasz Jeno, afirma, la randul sau, ca demersul tinerilor din HVIM este unul gresit, menit sa creeze tensiuni iteretnice nedorite intr-o Europa unita.
„Eu sunt de parere ca trebuie sa cunoastem trecutul asa cum a fost el, in mod real si obiectiv, dar nu trebuie sa ne lasam trasi in urma de momentele negative ale acestuia. Asta nu inseamna ca, in 2010, astfel de evenimente au un mesaj de reintregire sau unul revizionist, insa nu trebuie sa rasfoim paginile istoriei astfel incat sa ii deranjam pe alţii. Cei care fac asta, probabil ca gresesc. intr-o Europa unita suntem sortiţi la colaborare, ar trebui sa vorbim de viitorul nostru comun si ar trebui sa gasim inţelegere si sprijin din partea majoritaţii in privinţa codificarii drepturilor colective ale comunitaţii maghiare”, declara Szasz Jeno.
in 30 august 1940, la Viena a fost luata decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul ministrilor de externe ai Germaniei si Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordica a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud ramanea Romaniei. O luna mai tarziu, trupele ungare au intrat in Ardealul de Nord.
