Acasa Eveniment Revista Time: Groapă comună din timpul Holocaustului la Iaşi

Revista Time: Groapă comună din timpul Holocaustului la Iaşi

scris de Ziua Veche
7 afisari

Craniile de la Popricani, foto time.comRevista Time prezintă pe larg ştirea privind descoperirea lângă Iaşi a unei gropi comune din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Descoperirea unei gropi comune în pădurea Vulturi, din apropiere de Iaşi ar putea ajuta România „să se confrunte cu una dintre cele mai negre perioade din istoria sa”, după aproape 70 de ani în care rolul ţării în Holocaust a fost minimizat, scrie Time, în ediţia electronică de vineri.

 

Descoperirea de la Popricani

Zvonurile privind groapa comună din pădurea Vulturi, din comuna Popricani, circulă de mai mulţi ani, subliniază revista americană Time, într-un articol intitulat „O groapă comună reînvie fantomele trecutului României legat de Holocaust”. Aceasta citează un cioban, Vasile Enache, ce susţine că a asistat, în pădurea Vulturi, la o parte din „pogromul de la Iaşi” din 1941, soldat cu moartea a aproximativ 14.000 de evrei. După ce l-a convins pe Enache să îi arate exact locul acesteia, istoricul local Adrian Cioflinca a organizat săpături, luna trecută, împreună cu o echipă de la Institutul Naţional Elie Wiesel, în urma cărora au fost descoperite rămăşiţele a 16 cadavre, inclusiv schelete de copii, un pantof de damă şi gloanţe ale armatei române datând din 1939.

Prim-procurorul Prisăcariu a precizat faptul că cele 13 cranii nu au urme de gloanţe, care să certifice o execuţie, însă în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize antropologice

Ciobanul, care în prezent are 86 de ani, povesteşte cum a fost luat de doi soldaţi români, care însoţeau un grup de civili, şi dus în pădure, unde fuseseră săpate mai multe gropi. Unii dintre civili au fost obligaţi să se aşeze câte zece în aceste gropi, după care au fost împuşcaţi. Altora li s-a ordonat apoi să intre în gropi şi să aşeze cadavrele, astfel încât să încapă cât mai multe victime. Uciderea lor a continuat pe tot parcursul zilei, dar Enache a fost eliberat după ce a reuşit să îi convingă pe soldaţi că este localnic, creştin-ortodox, fapt confirmat de un pădurar.

Institutul Elie Wiesel a anunţat pe 5 noiembrie că o echipă de arheologi a descoperit, în zona Iaşiului, o  groapă comună cu osemintele a peste o sută de evrei ucişi, se pare, de trupele române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Mai mult de o sută de evrei – bărbaţi, femei, copii şi persoane în vârstă – au fost îngropaţi la în apropierea satului Popricani, aproape de oraşul Iaşi. Mulţi dintre evrei au fost sacrificaţi în pogromuri, cum ar fi uciderea 1941 a aproape 15.000 de evrei din Iaşi, sau care au murit în lagăre de muncă sau în trenuri ale morţii”, precizează Institutul Elie Wiesel, citat de Reuters şi The Canadian Press.

Ancheta procurorilor

Şeful Parchetului Tribunalului Iaşi, Cornelia Prisăcariu, a declarat pe 5 noiembrie că instituţia pe care a conduce a fost sesizată de Poliţie, după ce s-au descoperit fragmente umane în cadul unor săpături privind studierea Holocaustului, 13 cranii în stare prostă, rupte, fiind recuperate, conform Mediafax.

Prim-procurorul Prisăcariu a precizat faptul că cele 13 cranii nu au urme de gloanţe, care să certifice o execuţie, însă în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize antropologice pentru stabilirea naturii fragmentelor osoase, sexul şi vârsta, dacă sunt urme de violenţă şi care a fost cauza decesului. Totodată, şeful Parchetul ieşean a spus că la locul unde au fost găsite fragmentele umane, lângă o pădure din zona Iaşiului, s-au găsit tuburi de cartuşe şi un fragment de obuz.

„Pe acolo trecerea linia frontului în cel de-Al Doilea Război Mondial”, a declarat procurorul Prisăcariu, în legătură cu locul unde au fost găsite cele 13 cranii. Prim-procurorul Prisăcariu a spus că, la acest moment, nu pot fi făcute speculaţii, respectiv că acolo ar fi fost ucişi evrei, atâta timp cât nu este dovedit ştiinţific modul în care s-a produs decesul persoanelor a căror resturi au fost găsite. De asemenea, şeful Parchetului ieşean nu a respins posibilitatea ca resturile să provină din Primul Război Mondial, din Al Doilea Război Mondial şi ca acestea să aparţină unor germani, ruşi, români.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult