Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roDezbateri Ce s-a întâmplat la Ministerul Comunicaţiilor cu Legea securităţii cibernetice

Ce s-a întâmplat la Ministerul Comunicaţiilor cu Legea securităţii cibernetice

scris de Ziua Veche
72 afisari

Banii publici nu pot fi folosiți pentru construirea unei infrastructuri cibernetice fără siguranța că este folosită corect și în interesul cetățenilor, a declarat, vineri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Marius Bostan, în cadrul dezbaterii publice privind Legea securității cibernetice, organizată la sediul Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI).

dezbatere legea securitatii cibernetice„Vorbim despre Big Data, Cloud, Internet of Things. Noi nu putem construi infrastructură cibernetică fără să ne asigurăm că este folosită în mod corect și în interesul cetățenilor. Nu putem folosi banii publici să construim infrastructuri, putere de calcul și capabilități, iar ele să cadă în mâna unor oameni care nu respectă nici drepturile omului și sunt adversarii democrației și ai libertății, valori pe care noi toți vrem să le apărăm. Trebuie să ne asigurăm că această putere nu este folosită în mod contrar”, a spus ministrul Marius Bostan.

Potrivit unui comunicat, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a organizat vineri prima dezbatere publică referitoare la proiectul Legii Securității Cibernetice.

La discuții au fost prezenți Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic (MCPDC), Marius Bostan (MCSI), Augustin Jianu — director general CERT-RO, Marcel Opriș — director STS, Florin Cosmoiu — Directorul Centrului National Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), alături de peste 60 de reprezentanți ai societății civile.

„Important este ca echipa guvernamentală să practice un proces decizional cu adevărat participativ și eficient de la momentul inițierii unui act normativ, trecând prin etapa de consultare și dezbatere publică, până la integrarea, inclusiv comunicarea, propunerilor societății civile în varianta care va fi supusă aprobării Guvernului. Astfel de exercițiu de dezbatere publică (care merge dincolo de etapa minimală de consultare prin afișare pe internet a proiectelor de politici publice) trebuie să devină parte firească a procesului decizional”, a precizat ministrul Violeta Alexandru, în deschiderea dezbaterii.

La rândul său, Augustin Jianu, director general al CERT-RO, a susținut o prezentare referitoare la realitățile spațiului cibernetic și necesitatea securității cibernetice.

„În Raportul CERT-RO am subliniat că am procesat 68 de milioane de alerte de securitate cibernetică, din care am extras 2,3 milioane de adrese IP unice, compromise sau vulnerabile. Atacatorii, pentru a-și anonimiza atacurile, folosesc niște sisteme deja compromise, pentru a-i ataca mai departe pe alții. La nivel global, în 2015, durata medie de detecție a unei intruziuni a fost de 268 de zile. Asta înseamnă că atacatorul a intrat într-un sistem compromis și a stat acolo 268 de zile, până să fie depistat’, a precizat Jianu.

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) a lansat, la finele lunii ianuarie, în dezbatere publică, pe propria pagină de Internet, un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. Proiectul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curții Constituționale a României (CCR) asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României.

Noul actul normativ se adresează autorităților și instituțiilor publice, persoanelor juridice deținătoare de infrastructuri cibernetice care susțin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societății informaționale, a căror afectare aduce atingere securității naționale sau prejudicii grave statului român sau cetățenilor acestuia. De asemenea, legea se aplică: persoanelor juridice, deținătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal, furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice, furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului, furnizorilor de servicii găzduire Internet și furnizorilor de servicii de securitate cibernetică.

În plus, în cadrul proiectului se menționează că furnizorii de servicii de găzduire de internet care desfășoară activități pe teritoriul României au obligația de a-și notifica utilizatorii și abonații deîndată ce au fost sesizați de autoritatea competentă, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul în care au fost sesizați de autoritățile competente potrivit prezentei legi, cu privire la situațiile în care sistemele informatice utilizate de aceștia au fost implicate în atacuri cibernetice și de a recomanda măsurile necesare în vederea restabilirii condițiilor normale de funcționare. Mai mult, aceeași furnizori trebuie să acorde sprijin autorităților competente, respectiv organelor de urmărire penală, pentru punerea în aplicare, potrivit legii, a oricărui act de autorizare a restrângerii temporare a exercițiului drepturilor și libertăților persoanelor, emis de către judecător.

Articolul 25 din prezentul proiect de Lege prevede, de asemenea, că „autoritățile competente au obligația de a stoca și păstra pe un termen de 5 ani notificările primite cu privire la incidentele de securitate cibernetică și atacurile cibernetice”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult