Cum ne-au bombardat americanii | Ziua Veche
Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roDezbateri Cum ne-au bombardat americanii

Cum ne-au bombardat americanii

scris de C.P.
42 afisari

La 4 aprilie 1944 – americanii au atacat țínte civile

Unul dintre cele mai puternice bombardamente americane a avut loc la 4 aprilie 1944. Pentru prima dată au fost atacate obiective civile din București. A fost puternic bombardată Gara de Nord.

La fel, a fost lovit  Triajul. Cum frontul se găsea la circa 300 km de București, bombardarea Gării de Nord nu s-a justificat militar. Americanii au folosit sistemul de bombardament „în covor”, așa că au lovit numeroase clădiri de pe Calea Victoriei, cartierele Grivița, Cotroceni, Ghencea. Bombardarea acestor zone civile, unde nu exsitau obiective militare a avut ca scop demoralizarea popuației. Atacul american a avut loc la ora 13.45. Anterior avusese loc un exercițiu de alarmare, așa că populația nu  a crezut că este un atac real și nu s-a adăpostit. Bilanțul atacului: 3000 morți și 2000 răniți. Atacarea de către americani a unor ținte civile a produs o puternică impresie în rândul populației,  își amintește  Aristide Ionescu din comuna Ștefănești, județul Vâlcea:

Garnitura de tren surprinsa de bombardament, in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

 

„În anii războiului noi ştiam că nemţii au fost aceia care au bombardat prima oară populaţia civilă, respectiv Londra, şi, în replică, au început şi anglo – americanii să bombardeze Germania… Înainte de a începe al doilea front, trebuiau slăbite toate ţările aliate Germaniei, printre care era şi România. Şi au întreprins bombardamentul din 4 aprilie 1944, care a fost devastator… Înainte de bombardament a fost dată  alarmă. Apoi s-a sunat întreruperea alarmei, deci a fost un exerciţiu de alarmă, de apărare antiaeriană. La o jumătate de oră s-a sunat din nou alarma. Populaţia a crezut că este vorba de un alt exerciţiu şi nu a mai mers în adăposturi. Şi atunci au venit şi a început bombardamentul. Tata făcea comerț cu vinuri, avea depozit de vinuri și venea des la București.

Au început să cadă bombele

De aceea avea întotdeauna închiriată o cameră la Hotelul Bratu de lângă Gara de Nord. Când au început să cadă bombele, a vrut  să se ducă în adăpost. În primul adăpost erau mai multe persoane şi nu l-au primit pentru că nu mai aveau loc. S-a adăpostit afară, în niște  tranşee săpate în pământ cam la o adâncime de doi metri, deci nu era o protecţie bună. A avut norocul că în aşa-zisul adăpost în care a fost dânsul să nu cadă vreo bombă. Şi când a mers spre Hotelul Bratu,  în locul primului adăpost în care nu a mai avut el loc, era o groapă. Căzuse o bombă cam de 250-300 kg. A văzut bucăţi de corp omenesc aruncate până la etajul I, până la  acoperişul clădirilor. A fost atât de impresionat – el, care făcuse atâta război -, încât nu şi-a revenit. Şi după o săptămână, când am fost eu în Bucureşti, încă mai se scoteau cadavre din cartierul Chitila, din casele aşezate paralel cu calea ferată. Ceea ce mai pot preciza, mi-am dat seama atunci, aviația americană nu avea precizie în lansarea bombelor împotriva obiectivelor militare. Gara de Nord a fost bombardată pentru că era un nod de cale ferată pe unde se transportau trupele în direcţia frontului.  Precizia nu era, repet! Dovadă:  podul de cale ferată de la Piatra Olt  a fost bombardat de cel puţin şase-şapte ori şi niciodată nu a fost atins. Când treceam pe acolo cu trenul vedeam bombele şi pe o parte şi pe alta a podului, şi pe un mal şi pe celălalt, la distanţă de un kilometru, un kilometru şi jumătate de pod, iar podul niciodată nu a fost atins”.

[Interviu realizat de Lavinia Ivaşcu, 2000]

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult